Rusia urmărește atent pretențiile lui Trump pentru Groenlanda
Declarațiile recente ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, referitoare la posibilitatea utilizării forței militare pentru a prelua Groenlanda din mâinile Danemarcei, au stârnit reacții virulente pe plan internațional.
Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitry Peskov, a declarat că Rusia monitorizează îndeaproape situația, având în vedere că Arctica face parte din „sfera de interese naționale și strategice” ale Rusiei, care subliniază importanța menținerii păcii și stabilității în această regiune incluzând Groenlanda.
Trump a susținut că atât Groenlanda, o regiune autonomă a Danemarcei, cât și Canalul Panama sunt esențiale pentru „securitatea economică” a SUA și a refuzat să excludă opțiunea de a utiliza forța militară sau economică pentru a le obține. În acest context, liderii europeni au reacționat prompt. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că „trebuie să respectăm integritatea teritorială și suveranitatea Groenlandei”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a afirmat clar că „granițele nu trebuie mutate prin forță”.
În pofida acestora, Trump a continuat să insiste asupra importanței strategice a Groenlandei, explicând că atât acest teritoriu, cât și alte zone din regiune ar trebui să facă parte din planurile economice ale Statelor Unite. Declarațiile sale sunt susținute de unii dintre aliații săi, cum ar fi fostul general Keith Kellogg, care consideră că aceste remarcări ar pune SUA într-o poziție de lider global. De asemenea, congresmenul republican Mike Walz a subliniat că problema nu este doar legată de Groenlanda, ci de controlul regiunii polare, o zonă bogată în resurse naturale și minerale, pe care Rusia încearcă să o controleze.
Groenlanda, cu o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, are baze militare atât ale SUA, cât și ale Danemarcei, dar economia sa se bazează pe subvențiile daneze. Premierul din Groenlanda, Mute Egede, a spus clar că insula „nu este de vânzare” și că viitorul acesteia trebuie să fie decis de locuitorii săi. În acest context, Groenlanda ar putea căuta o „asociere liberă” cu SUA, oferind independență, dar cu responsabilitatea pentru securitatea sa transferată către Statele Unite.
În fața unei crize de politică externă, premierul danez Mette Frederiksen a convocat o întâlnire cu alți lideri politici, având în vedere că SUA reprezintă „absolut cel mai apropiat aliat” al Danemarcei, iar tensiunile din nordul Atlanticului, inclusiv în legătură cu Rusia, se intensifică.
Uniunea Europeană a considerat că amenințările lui Trump referitoare la Groenlanda sunt „extrem de teoretice” și „ipotetice”, având în vedere că el nu este încă în funcție. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a subliniat că, în calitate de teritoriu de peste mări, Groenlanda beneficiază de o clauză de asistență mutuală în cazul unui atac, care obligă toate statele membre ale UE să intervină.
Reacțiile europene au fost considerate „timide” de către Kremlin, care a sugerat că răspunsurile liderilor europeni sunt „aproape un șoptit”, în fața unei posibile amenințări externe.