Sistemul fiscal din România, o povară. Un economist susține că românul dă către stat 70% din venituri

Economistul Radu Georgescu, fost director financiar într-o bancă, a adus în prim-plan problema inechității sistemului fiscal din România. Într-o analiză detaliată, el susține că românii plătesc aproximativ 70% din veniturile lor către stat, în timp ce marile corporații sunt, de multe ori, aproape scutite de taxe. Acesta a explicat originile unor impozite fundamentale și modul în care acestea au ajuns să afecteze în principal populația și companiile mici.

Cum au apărut taxele și impactul lor actual în România

Radu Georgescu a explicat că taxele au fost inventate de-a lungul istoriei pentru a acoperi deficitele financiare ale statelor. El a oferit exemplul Marii Britanii, unde, în 1850, a fost introdus impozitul pe venit pentru a finanța războaiele de cucerire. Deși ideea părea necesară, introducerea acestei taxe a generat o revoltă masivă în rândul populației, care a durat un deceniu.

În România de astăzi, taxele salariale reprezintă aproximativ 42% din veniturile cetățenilor, ceea ce arată povara semnificativă asupra angajaților. Al doilea exemplu oferit de economist a fost TVA-ul (Taxa pe Valoare Adăugată), introdus în Franța în 1950 pentru a acoperi deficitul bugetar.

12:19 • ECONOMIE

Deficitul balanței comerciale a crescut cu peste 17%

08:16 • POLITICĂ

Daniel David trage un semnal de alarmă: România riscă să alunece într-o direcție periculoasă din cauza fragmentării sociale

Această taxă a fost percepută ca o dublă impozitare, deoarece se aplică veniturilor deja impozitate. În România, taxele pe consum, inclusiv TVA și accizele, ating aproximativ 25%, ceea ce contribuie la scăderea puterii de cumpărare a populației.

„Prima invenție a statului: impozitul pe venit. În 1850 Maria Britanie avea nevoie de bani pentru a-și finanța războaiele de cucerire. Ministrul de Finanțe a inventat o taxa pe veniturile oamenilor. A numit-o Impozit pe Venit. În mod logic, oamenii s-au revoltat.

Au urmat 10 ani de revolte populare. În România, taxele salariale reprezintă 42% din venituri. A doua invenție a statului: TVA. În 1950, Franța avea un deficit bugetar foarte mare. Ministrul de Finanțe din Franța a inventat o taxa care se ia după ce venitul a fost deja impozitat.

A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă? Când au văzut această taxa, americanii au spus că TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA. În România taxele pe consum (TVA, accize) sunt în jur de 25%”, a mai scris el.

Impozitele pe bunuri achiziționate: un dublu efort financiar

Radu Georgescu a discutat și despre a treia categorie de taxe: impozitele pe clădiri, terenuri și mașini. El a subliniat că această formă de impozitare vine ca o povară suplimentară pentru cei care își achiziționează bunuri, deoarece aceștia plătesc taxe atât pe venitul obținut, cât și pe bunurile cumpărate cu banii rămași după impozitare.

Un punct central al analizei economistului este discrepanța dintre taxele plătite de cetățeni și micile afaceri, comparativ cu marile corporații. Georgescu a explicat că firmele mari beneficiază de puterea financiară de a face lobby, ceea ce le permite să evite multe taxe.

„A treia invenție a statului: Taxele pe clădire, terenuri și mașini. Dacă îți cumperi o casă, teren, mașină, statul vine și îți ia alte taxe. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Din venitul net plătești o altă taxa, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumpărat bunurile?”, adaugă expertul.

Spre exemplu, taxa pe stâlp, care se aplică activelor din energie și telecomunicații, este comparabilă cu impozitele pe clădiri sau terenuri plătite de persoane fizice și firme mici. Cu toate acestea, marile companii sunt mult mai eficiente în a influența reglementările fiscale în favoarea lor.

Economistul a subliniat că marile firme nu sunt afectate de majorările recente de taxe pentru angajați, iar multe dintre acestea evită și impozitarea dividendelor în România datorită lacunelor din Codul Fiscal. Această situație creează un sistem fiscal inechitabil, în care povara cade pe umerii celor mai vulnerabili.

”Aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea. Pe mine mă amuză foarte tare discuțiile despre „ taxa pe stâlp”. Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despre „taxa pe stâlp”.

Acest lucru se întâmplă deoarece această taxa impacteaza cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal. O putere financiară infinit mai mare decât cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii”, susține el.