Cardurile de unică folosință te pot scuti de grija bandiților cibernetici

Multe dintre fraudele cu carduri nu ar fi fost posibile dacă victimele ar fi folosit câte un card unic la fiecare plată făcută cu cardul pe internet.

Care sunt cele mai frecvente situații în care poți cădea pradă infractorilor cibernetici? Faci o plată pe un site mai puțin sigur, completezi datele cardului și codul de siguranță și apoi te trezești că datele ți-au fost folosite pentru a ți se extrage bani de pe card în mai multe tranșe.

Sub diferite pretexte, ești sunat de cunoștințe sau false cunoștințe, experți sau falși experți care îți cer datele cardului (vezi modelul fraudelor de pe OLX, unde cumpărătorul cere datele cardului pentru a vira banii, inclusiv codul de siguranță, sau mailurile primite de la așa-ziși experți bancari care cer datele cardului pentru a preveni o pretinsă tentativă de fraudă etc.).

Să pomenim și situația în care te abonezi pentru o lună la un anumit serviciu (Netflix, Scribd etc.) și apoi uiți să te dezabonezi la timp și de pe card îți sunt trase la termen sumele aferente încă unei luni de abonament. Aici nu e vorba de fraudă, ci de plăți care sunt setate pe site-ul furnizorului să se execute lunar, cu regularitate, și cine uită să dezactiveze abonamentul plătește încă o lună, deși nu intenționa asta. Ce soluții există pentru a preveni pierderile din fraudele cibernetice și plățile pre-programate?

Cardul secundar

Nu mai trebuie subliniat că nu e niciodată indicat să faci plăți pe internet cu cardul de salariu sau cu cel pe care îți păstrezi economiile. Multe bănci oferă și conturi de economii legate de conturile curente sau depozite care pot fi deschise cu banii din contul curent, așa încât e o mare greșeală să lași expus cardul pe care ai sume importante.

O soluție pentru a reduce riscul de fraudă cu cardul este să folosești în permanență un card secundar pentru plățile pe internet, card pe care nu se află bani sau se află sume foarte mici. Când intenționezi să faci o plată, pur și simplu îți faci virament în contul secundar de la banca X din contul principal deschis la banca Y și în felul ăsta, chiar dacă ți se va clona din neatenție cardul secundar în urma unor plăți nesecurizate, nu riști mare lucru.

Soluția poate fi aplicată și în cazul plăților recurente; dacă nu ai bani pe cardul secundar, nu ți se pot retrage bani în ziua convenită pentru refacerea abonamentului, iar serviciul va fi suspendat.

Cardul de unică folosință

Spre deosebire de cardul secundar, care poate fi un card fizic emis de orice bancă, cardul de unică folosință este un card virtual care poate fi folosit doar online, deci nu și în plățile la POS, exceptând situația în care acesta este înrolat în sistemul Google Pay (în portofelul electronic).

Cardul virtual poate fi folosit în toate situațiile în care plățile nu sunt absolut sigure, iar titularul poate alege să îl închidă din aplicația bancară folosită pentru a-și deschide imediat un card nou, care va fi utilizat pentru o singură plată etc.

Din Home Bank, aplicația mobilă a celor de la ING, se pot deschide carduri virtuale în număr nelimitat, de pildă.

Un caz particular găsim la Revolut, care permite utilizatorilor aplicației de mobile banking să deschidă carduri de unică folosință pentru plăți pe internet. Datele cardului se schimbă la fiecare plată, astfel încât nu mai trebuie să pierzi timpul cu anularea cardului virtual după fiecare plată, precum în cazul cardurilor virtuale ale ING.

Ce facem în situația în care dăm singuri datele cardului?

Fraudele cu carduri nu se rezumă la situațiile în care cardul este clonat în urma unei plăți de pe un site dubios (sau de pe un site cu aparență de seriozitate care este clonat, la rândul său).

Sunt cazuri în care victimele sunt înșelate să ofere singure datele cardului, inclusiv codul de siguranță de 3 cifre de pe spatele acestuia, sau să facă plăți de bună voie între conturi bancare. Precum în cazul OLX expus mai sus sau, mai recent, în cazul fraudelor de pe WhatsApp (ești contactat de o pretinsă cunoștință și ești rugat să faci o plată sub diferite pretexte, cel mai frecvent se pretinde că există un cont blocat și o urgență foarte mare). Sau în sceneta „accidentului” – ești sunat de o pretinsă rudă sau cunoștință de familie care a suferit un accident și care are nevoie de bani pentru intervenția din spital.

Trebuie știut că în cazul în care victima aprobă singură un transfer bancar (după introducerea datelor destinatarului, a contului acestuia) și aprobă tranzacția în urma mesajului pop-up primit de la bancă, băncile nu mai iau în considerare reclamațiile privind eventuale fraude.

În cazul în care frauda a presupus clonarea cardului sau înșelarea posesorului pentru a trimite diferite sume unor false cunoștințe, plângerea la poliție ar putea rezolva ceva dacă se poate identifica destinatarul și acesta este în țară. În caz contrar, șansele scad simțitor.