Cultura reprezintă inima unei națiuni. Ce rol a avut Biserica Ortodoxă în timpul regimului comunist (mesajele oficialilor)

Ziua Națională a Culturii este o zi dedicată esenței sufletului românesc, care ne reunește în jurul valorilor ce ne definesc identitatea și spiritul ca națiune, a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Această dată simbolică este și ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, al cărui geniu continuă să inspire și să fie un far pentru cultura românească, spune ministrul.

„Cultura este inima unei națiuni. Ea ne spune povestea, ne leagă trecutul de viitor și ne unește, indiferent de provocările timpului. De la capodoperele literaturii și meșteșugurile tradiționale până la inovațiile artiștilor contemporani, fiecare expresie culturală este o piatră de temelie în construcția identității noastre”, spune Natalia Intotero, într-un mesaj de Ziua Culturii.

13:22, 18.12.2024 • POLITICĂ

Ministrul Culturii – REACȚIE la avertismentul Fitch: O veste proastă pentru România

06:43, 30.11.2024 • LIFESTYLE

Mesaje de Sfântul Andrei 2024: Cele mai frumoase urări de „La Mulți Ani!” pe care le poți face azi cunoscuților

Anul acesta este unul cu semnificații aparte, spune ministrul Culturii

„Celebrăm centenarul nașterii maestrului Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal, și aducem omagiu unor mari personalități ale culturii române, precum Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu și Regina Maria. Totodată, marcăm Centenarul Patriarhiei Române, subliniind legătura strânsă dintre credință, tradiție și cultură.

Această zi este și un prilej de recunoștință pentru cei care duc mai departe tezaurul nostru spiritual – artiști, scriitori, muzicieni, cercetători și profesori. Ei sunt cei care mențin viu dialogul dintre trecut și viitor, îmbogățind și diversificând continuu patrimoniul nostru cultural”, adaugă Natalia Intotero.

Biserica Ortodoxă Română susținătoare a culturii creștine în timpul regimului comunist, amintește PF Părinte Patriarh Daniel, cu prilejul Ziei Culturii Naționale.

„În istoria poporului român credința în Dumnezeu și manifestările ei, adică viața bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural românesc. 

Parafrazându-l pe marele lingvist Sextil Pușcariu am putea afirma că istoria Bisericii Ortodoxe Române reprezintă, într-o măsură covârșitoare, istoria culturii românești. Indiferent de sistemele politice care au guvernat țara noastră, Biserica Ortodoxă Română și-a menținut în mod consecvent credința apostolică și sfințirea vieții poporului român.

După cum se cunoaște, 1948 a reprezentat un an fatidic pentru România. Instaurarea regimului comunist ateu, bazat exclusiv pe materialism și lupta de clasă, a produs un mare dezechilibru în societatea românească, bulversând viețile oamenilor și mersul instituțiilor tradiționale”, amintește Patriarhul BOR.

Învățământul teologic și cursurile misionare pentru clerici – un segment principal, căruia Biserica Ortodoxă Română i-a acordat în mod consecvent o mare atenție.

„Patriarhul Justinian Marina a căutat să încadreze în învățământul teologic și să valorifice chiar și personalități ale vieții religioase, ostracizate de regimul comunist, ca: Preotul prof. Dumitru Stăniloae, prof. Teodor M. Popescu, arhim. Benedict Ghiuș, prof. Al. Elian ș.a. (…) 

O altă modalitate de promovare a culturii creștine au constituit-o cursurile de îndrumare misionară pentru preoți, inițiate în ianuarie 1949 la Institutul Teologic din București, în prima serie a acestora participând 522 de preoți din Muntenia, Oltenia, Moldova și sudul Bucovinei. Astfel de cursuri au început a fi ținute în toată țara, ele menținându-se până în ziua de astăzi cu scopul împrospătării cunoștințelor și al însușirii de către preoți a aspectelor practice pastorale și misionare preoțești.

Cultura teologică românească a fost susținută în mod substanțial prin revistele teologice și bisericești ca mijloace de informare pastorală și orientarea spirituală, editate de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române și de editurile centrelor mitropolitane din toată țara. (…) 

Nenumărate monumente de artă bisericească de pe întreg teritoriul României au beneficiat de programe ample de conservare, restaurare și punere în valoare, prin cooptarea de către Biserica Ortodoxă a unor arhitecți de marcă, între care: D. I. Berechet († 1969), Șt. Balș († 1994), G. M. Cantacuzino († 1960), Const. Joja († 1991) ș.a.

Biserica Ortodoxă Română, deși obligată să își desfășoare activitatea într-un regim politic ostil, a promovat totuși credința ortodoxă și valorile creștine, fiind activă, după cum am văzut, în susținerea spiritualității și culturii românești.

Cu prilejul aniversării Centenarului Patriarhiei Române, aducem pios omagiu memoriei tuturor persoanelor care, în timpul regimului comunist, au apărat și promovat valorile credinței și culturii creștine în România”, a transmis Patriarhul Daniel.