Șase vești bune și șase mai puțin bune de la BNR

În comunicatul pe care Banca Centrală, condusă de Mugur Isărescu, l-a emis cu acest prilej de desprind șase vești bune pentru situația financiară din țară, dar și șase mai puțin bune. Dacă pe de o parte există semne de stabilitate și creștere, pe de altă parte, riscurile externe și presiunile interne nu trebuie ignorate. Iată șase vești bune și șase mai puțin bune din raportul BNR.

Șase vești bune:

1. Creșterea PIB-ului în trimestrul IV
   Economia românească a înregistrat o creștere modestă în ultimul trimestru al anului 2024, contribuind la o expansiune anuală de aproximativ 3%, o performanță relativ bună având în vedere contextul economic global incert.
2. Deficitul comercial s-a stabilizat
   După o perioadă de expansiune a deficitului comercial, datele recente indică o stabilizare a acestuia, ceea ce sugerează o îmbunătățire a balanței comerciale și un control mai bun al importurilor și exporturilor.
3. Piața muncii continuă să fie activă
   Numărul de angajați a continuat să crească, iar sectorul serviciilor, în special cel din domeniul IT și al sănătății, a avut o performanță pozitivă. Astfel, piața muncii din România rămâne relativ flexibilă, chiar și în fața unor presiuni externe.
4. Îmbunătățirea sectorului financiar
   Sectorul bancar românesc a continuat să rămână stabil, cu o creștere a creditării, ceea ce reflectă încrederea populației și a companiilor în instituțiile financiare și în perspectiva economică.
5. Scăderea ratelor de dobândă
   După o perioadă de creștere a dobânzilor, BNR a aplicat o politică mai flexibilă, care a dus la scăderea acestora, stimulând investițiile și împrumuturile în economie.
6. Influența pozitivă a fondurilor europene
   Proiectele finanțate din fonduri europene au continuat să sprijine infrastructura și dezvoltarea sectorială, cu impact direct asupra creșterii economice și a stabilității financiare în diverse domenii, de la transporturi la energie.

Șase vești mai puțin bune:

1. Inflația în creștere
   Deși BNR anticipa o temperare a inflației, aceasta a crescut la 5,14% în decembrie 2024, cu presiuni semnificative din partea prețurilor alimentelor și combustibililor, care rămân factori majori de instabilitate economică.
2. Inflația core 2 ajustat constantă
   Inflația de bază a rămas stabilă la 5,6%, ceea ce sugerează că nu doar prețurile volatile, dar și costurile de producție și salariile mai mari influențează continuu puterea de cumpărare a populației.
3. Deficitul de cont curent în creștere
   Deficitul de cont curent al României a accelerat semnificativ în trimestrul IV din 2024, ceea ce poate ridica semne de întrebare cu privire la echilibrele macroeconomice și sustenabilitatea acestora pe termen lung.
4. Războiul din Ucraina și incertitudinile geopolitice
   Tensiunile din Ucraina și riscurile economice globale continuă să reprezinte o amenințare directă asupra stabilității economice interne, afectând comerțul și fluxurile financiare externe.
5. Presiuni asupra costurilor de producție
   Creșterea salariilor și a costurilor cu materiile prime rămâne o problemă majoră pentru companiile românești, care riscă să-și reducă marjele de profit, mai ales în sectoarele sensibile, cum ar fi construcțiile și manufactura.
6. Rata mare a șomajului în anumite sectoare
   În ciuda unei creșteri generale a numărului de angajați, unele sectoare, în special în domeniul construcțiilor și al agriculturii, continuă să resimtă o lipsă acută de forță de muncă, ceea ce poate împiedica dezvoltarea în aceste industrii.

În concluzie

Raportul BNR oferă o imagine echilibrată asupra stării economiei românești. Deși există progrese semnificative în anumite sectoare și o stabilitate relativă în sectorul bancar, există și provocări majore, cum ar fi inflația persistentă și riscurile externe, care ar putea pune presiune pe economia națională în perioada următoare. Dacă autoritățile și sectorul privat vor colabora eficient pentru a gestiona aceste riscuri, România ar putea depăși aceste obstacole și să își consolideze poziția în economia globală.