Ministrul Finanțelor vrea să combată evaziunea fiscală. Cere cât mai puține tranzacții cash: Trebuie să reducem în domenii cu risc major

Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a anunțat o serie de măsuri ambițioase pentru anul 2025, menite să reducă evaziunea fiscală și să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat. Printre acestea se numără limitarea tranzacțiilor cu bani lichizi în anumite domenii și revizuirea cadrului legislativ al insolvenței, astfel încât acesta să nu mai fie utilizat abuziv pentru a evita plata obligațiilor fiscale.

Ministrul Finanțelor vrea reducerea tranzacțiilor cash

Ministrul Finanțelor a explicat că una dintre prioritățile sale este diminuarea utilizării numerarului în tranzacții, în special în sectoarele cu risc ridicat de evaziune fiscală. Barna a subliniat că această măsură are potențialul de a eficientiza colectarea impozitelor și de a reduce cheltuielile administrative.

De exemplu, colectarea impozitelor de către primării exclusiv prin metode electronice ar diminua costurile asociate gestionării banilor lichizi și ar elimina necesitatea unor resurse semnificative de personal pentru aceste activități.

17:16, 14.01.2025 • ECONOMIE

Replica ministrului Finanțelor, după ce Călin Georgescu a anunțat „apocalipsa economică”. „Nu e vorba de o situație critică..”

12:23, 13.01.2025 • POLITICĂ

Ministrul Finanțelor: Vama, posibil comasată cu ANAF. Reorganizări majore în instituțiile subordonate

Cu toate acestea, ministrul a recunoscut existența unor obstacole de natură constituțională care ar putea întârzia implementarea măsurii. În ciuda acestor provocări, el este optimist că reducerea plăților cash va deveni realitate în 2025, începând cu domeniile considerate cele mai vulnerabile la fraude fiscale.

”Încasările de la ANAF au început să arate un trend promițători. Lucrurile nu sunt totuși foarte ok, dar 70 de miliarde de lei în plus față de 2023 este un semnal bun.

Trebuie să reducem în domenii cu risc major. Vom veni cu domenii în care vom reduce foarte mult tranzacțiile cash”, a explicat ministrul

Progrese la ANAF: un trend promițător în colectarea veniturilor

Barna a evidențiat rolul digitalizării în eficientizarea activităților ANAF. Ministrul a remarcat că încasările instituției au crescut semnificativ, cu un plus de 70 de miliarde de lei față de anul precedent, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru bugetul de stat.

Cu toate acestea, el a avertizat că lucrurile nu sunt încă pe deplin stabilizate și că este necesară o estimare prudentă a veniturilor pentru 2025, astfel încât să se evite discrepanțele dintre proiecțiile bugetare și încasările efective.

Un alt obiectiv important pentru ANAF în 2025 este recuperarea „arieratelor din economie,” estimate la 124 de miliarde de lei. Din această sumă, doar aproximativ 38 de miliarde de lei mai pot fi recuperate, restul fiind pierduți la companii aflate în faliment sau în diverse stadii ale proceselor de insolvență.

”Se face o analiză a sumelor recuperabile, în jur de 38 de miliarde de lei. Restul sunt bani pierduți, la companii aflate în faliment sau în diverse faze de insolvențe.

Din 124 de miliarde, 19 miliarde sunt la companiile de stat, restul în sectorul privat. Trebuie să închidem portițele prin care unii se pun la adăpost când îi urmărește ANAF-ul. Unii folosesc în mod incorect insolvența.

Trebuie schimbată Legea insolvenței pentru a asigura că statul are pârghiile necesare să plătească aceste sume”, a mai adăugat Barna.

Modificarea legii insolvenței: un instrument pentru combaterea abuzurilor

Ministrul finanțelor a atras atenția asupra faptului că actuala legislație privind insolvența permite companiilor să evite plata obligațiilor fiscale, în detrimentul bugetului de stat. Barna consideră că este imperativă schimbarea Legii Insolvenței pentru a elimina aceste „portițe” și pentru a oferi statului instrumentele necesare recuperării datoriilor.

Potrivit ministrului, din totalul arieratelor de 124 de miliarde de lei, aproximativ 19 miliarde provin de la companiile de stat, iar restul din sectorul privat. El a subliniat că multe dintre aceste sume se pierd din cauza utilizării incorecte a procedurii de insolvență. Modificarea legislației ar avea ca scop asigurarea unui echilibru între drepturile debitorilor și obligațiile acestora față de stat.