Noua realitate a României: Asiaticul de pe șantier și de la Glovo – Cum s-a ajuns aici și ce fel de gazde putem să fim

Criza forței de muncă din România este o provocare majoră, amplificată de emigrarea masivă a populației active și de scăderea demografică.

Din ce în ce mai mulți angajatori se confruntă cu dificultăți în a găsi personal calificat sau necalificat pentru a-și susține activitatea. În acest context, imigrația legală a devenit o soluție crucială pentru a compensa deficitul de forță de muncă, în special în sectoare precum construcții, industrie, servicii sau agricultură. Astfel, că ne-am obișnuit să vedem asiatici pe șantierele patriei, pe biciclete cu ghiozdanele Glovo sau în restaurante și hoteluri.

Cifrele care confirmă tendința

Încă din 2021, numărul lucrătorilor străini admiși pe piața forței de muncă din România a crescut constant, reflectând eforturile guvernamentale de a stabiliza economia prin atragerea forței de muncă din afara granițelor. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI):

13:24, 17.12.2024 • ECONOMIE

Un mare retailer de pe piaţa românească va deschide în 2025 zeci de magazine în zone pietonale cu trafic intens şi în noile zone rezidenţiale

10:23, 04.12.2024 • LIFESTYLE

Românii s-au boierit: preferă să-și comande pâinea și laptele la firmele de curierat

• În 2021, au fost eliberate 49.954 avize de angajare sau detașare.
• În 2022, numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 108.882.
• În 2023, cifra a scăzut ușor la 101.254, dar rămâne semnificativ mai mare comparativ cu 2021.
• Până la 30 noiembrie 2024, au fost deja eliberate 99.268 avize, iar 5.957 solicitări se află în curs de soluționare.

Această evoluție subliniază nevoia continuă de muncitori străini și eficiența politicilor de imigrație implementate de autorități.

Politicile care susțin imigrația

Un element esențial în gestionarea imigrației este contingentul anual de lucrători străini nou-admiși, stabilit prin hotărâre de Guvern. Pentru 2024, acesta a fost fixat la 100.000, similar cu anul anterior. De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 și Legea nr. 14/2016 reglementează condițiile în care angajatorii pot aduce lucrători din afara Uniunii Europene, impunând obligația obținerii unui aviz de angajare sau detașare.

Totuși, există categorii de străini care nu necesită acest aviz, precum:

• Cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, angajați pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.
• Lucrători înalt calificați, posesori ai unei Cărți albastre a UE.
• Personal numit în conducerea filialelor sau reprezentanțelor unor companii străine.

Creștere accelerată a permiselor de ședere

Numărul permiselor de ședere temporară pentru muncă a crescut spectaculos:

• În 2021, au fost eliberate 36.660 permise de ședere pentru angajare.
• În 2022, numărul acestora a ajuns la 56.974.
• În 2023, s-au emis 82.321 permise, iar până în noiembrie 2024, au fost eliberate 102.777 permise.

În primele 10 luni ale anului 2024, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori deoarece că nu s-au putut ocupa a fost de 31.180. Domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2024 sunt:

• Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 47.716
• Alte activități poștale și de curier 29.293
• Restaurante 21.457
• Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului 19.889
• Activități de protecție și gardă 12.367
• Transporturi rutiere de mărfuri 9.091
• Manipulări 6.559
• Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 4.758
• Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule 4.742
• Depozitări 4.718
• Întreținerea și repararea autovehiculelor 4.460
• Hoteluri și alte facilități de cazare similare 4.376
• Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie 4.296
• Activități generale de curățenie a clădirilor 3.678
• Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) 3.493
• Lucrări de instalații electrice 3.361
• Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor 3.324
• Alte transporturi terestre de călători n.c.a. 3.299
• Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a. 3.114
• Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă 3.076
• Fabricarea de construcţii metalice și părţi componente ale structurilor 2.444
• Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule 2.295.

Ca Top 10 țări de proveniență a cetățenilor străini cu contracte de muncă în România, asiaticii domină clar. Astfel, la 30 septembrie 2024, pe primul loc era Nepalul – 31.764 persoane, urmat de Sri Lanka – 18.842, India – 10.529, Turcia – 10.202, Bangladesh – 7.676, Republica Moldova – 7.073, Ucraina – 6.566, China-3.760, Italia-3.562 și Pakistan- 3.469.

Impact economic și social

Atragerea lucrătorilor străini contribuie la menținerea competitivității economice și la reducerea presiunii asupra sectoarelor afectate de deficitul de personal. De exemplu, domeniul construcțiilor, care se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, a beneficiat considerabil de pe urma imigrației.

Pe de altă parte, imigrația presupune și provocări, precum integrarea culturală și socială a muncitorilor străini, dar și riscul unei concurențe directe cu forța de muncă locală. Totuși, aceste aspecte pot fi gestionate prin politici publice bine gândite, care să asigure un echilibru între cerințele economiei și drepturile tuturor lucrătorilor.

Dificultățile muncitorilor asiatici în România: De la bariera lingvistică la condiții de muncă precare

Muncitorii asiatici care vin în România se confruntă cu mai multe dificultăți concrete, care variază în funcție de domeniul de activitate. Iată câteva exemple specifice:

1. Bariera lingvistică:
   • Mulți muncitori asiatici nu vorbesc limba română sau limba engleză fluent, ceea ce le îngreunează comunicarea cu angajatorii, colegii de muncă și chiar cu clienții. În construcții, acest lucru poate duce la confuzii legate de instrucțiuni sau proceduri de siguranță. La Glovo, de exemplu, curierii pot întâmpina dificultăți în înțelegerea comenzilor sau în relaționarea cu clienții.
2. Condiții de muncă dificile:
   • În sectorul construcțiilor, muncitorii asiatici sunt adesea plătiți la nivelul minim și lucrează în condiții mai grele decât cele promise. Aceștia sunt adesea expuși la riscuri de accidentare, în special pe șantiere unde se lucrează în condiții de siguranță precară. În plus, există o presiune constantă pentru a respecta termenele strânse, ceea ce duce la oboseală și stres continuu.
3. Exploatarea muncii:
   • Există cazuri de muncitori asiatici care sunt aduși în România prin intermediul unor agenții care, în loc să le ofere condiții de muncă corecte, îi plătesc mai puțin decât ar trebui și le impun ore suplimentare nereglementate. De multe ori, aceste agenții își iau un procent din salariu și nu respectă legea muncii.
4. Sosirea în România fără un sprijin real:
   • Muncitorii sunt adesea aduși în România de agenții de recrutare, dar nu sunt sprijiniți corespunzător după sosirea în țară. Aceștia pot avea dificultăți în găsirea unui loc unde să stea și în înțelegerea drepturilor lor ca lucrători străini. În cazul în care au probleme cu angajatorii, nu știu întotdeauna la cine să apeleze pentru ajutor.
5. Prejudecăți și discriminare:
   • Un alt obstacol semnificativ este discriminarea rasială și prejudecățile la care sunt supuși unii muncitori asiatici, atât de către angajatori, cât și de către colegii lor de muncă. Aceste atitudini negative pot crea un mediu de lucru toxic și pot duce la marginalizarea muncitorilor.
6. Probleme legate de cazare:
   • Mulți muncitori care vin în România se confruntă cu locuințe nesigure sau supraaglomerate, oferite de angajatori sau de agențiile de recrutare. Aceste locuințe nu sunt întotdeauna dotate corespunzător și nu respectă standardele de igienă sau siguranță, iar lucrătorii nu au întotdeauna opțiuni pentru a schimba situația.
7. Lipsa unui sistem de asigurări sociale adecvat:
   • Mulți dintre muncitorii asiatici nu beneficiază de asigurări sociale sau de protecție în caz de accidente de muncă, iar în caz de accident, accesul lor la serviciile de sănătate poate fi limitat sau costisitor.
8. Adaptarea la stilul de viață și cultura românească:
   • Chiar și după ce se adaptează la condițiile de muncă, unii muncitori asiatici întâmpină dificultăți în a se integra în viața socială și culturală din România. Mâncarea, obiceiurile și stilul de viață pot fi foarte diferite de cele din țările lor de origine, iar acest lucru poate crea un sentiment de izolare.