Tot ce am fost învățați despre succes este greșit: cum să găsim adevărata împlinire în viață și în carieră

Autoarea americană Annie Dillard spunea că „modul în care ne petrecem zilele este, desigur, modul în care ne petrecem viețile”.

Cu toate acestea, mulți dintre cei care par să aibă o viață de succes se confruntă cu o realitate mult mai dureroasă decât s-ar fi așteptat. Așa cum s-a întâmplat și în cazul unei tinere care, după absolvirea Universității Stanford și o carieră promițătoare la Google, se simțea copleșită de depresie și anxietate, în ciuda realizărilor sale externe. Ajunsă la această concluzie, Annie și-a pus întrebarea: dacă succesul nu aduce împlinire, ce anume lipsește?

După ce a realizat că mulți dintre cei care păreau să aibă totul erau, de fapt, la fel de nefericiți, și-a dat seama că termenul care descria cel mai bine acest fenomen era „underfulfilled overachiever” (UFOA), adică „succesul neîmplinit”. Acesta este termenul care descrie acea persoană care trăiește o viață spectaculoasă pe hârtie, dar care se simte complet deconectată de propriul sine, de muncă și de viață.

„Cultura hustle”, așa cum o numesc mulți, este plină de realizări, dar lipsită de esență. Mulți sunt mândri de cât de ocupați sunt, de proiectele „side hustle” care devin un simbol al valorii personale. Se laudă cu orele suplimentare și cu realizările de zi cu zi, ca și cum acestea ar fi cheia unei vieți împlinite. Deși mulți dintre ei cred că succesul aduce fericire, realitatea este cu totul alta. Aproape 50% dintre tinerii din generația millenială raportează simptome de depresie și anxietate, iar 84% se simt epuizați. Acestea nu sunt statistici care să definească succesul.

Educația, fundamentată pe productivitate

De la vârste fragede, multe persoane sunt învățate că succesul înseamnă a fi „un bun elev”. Nu se pune accent pe curiozitate sau implicare, ci pe note mari și premii. Sistemul educațional pune un accent excesiv pe productivitate, lăsând în urmă esența fericirii și împlinirii personale. Întrebarea care domină viețile lor devine: „Cum pot fi mai productiv astăzi?”

Așteptările sociale le impun să urmeze un drum în care succesul – obținerea unei funcții de CEO, începerea unei familii sau achiziționarea unei case – va aduce împlinire. Însă, cum învață mai târziu, realitatea este cu totul diferită. „A trăi pentru scopuri prestabilite”, în care căutăm realizări exterioare în speranța că acestea ne vor aduce fericirea, este o capcană în care ne prinde sistemul cultural actual.

„Destinational living” – iluzia unei vieți perfecte

Multe dintre alegerile pe care le fac sunt influențate de ce este considerat important de către ceilalți, nu de ce simt că le aduce cu adevărat fericire. Trăiesc viața altora, încercând să copieze rețetele de succes ale celor care par să fi reușit. „Destinational living” presupune construirea unui plan de viață pe termen lung, plecând de la o idee despre cum ar trebui să arate viitorul. Deși acest plan pare o soluție rațională, în realitate, el poate fi doar o metodă de a se conforma unui model prestabilit, care nu le asigură niciodată împlinirea.

Împlinirea nu este doar un obiectiv de succes

Mulți dintre cei care se află în capcana „UFOA” ajung să creadă că problema lor este că au așteptări nerealiste sau că sunt „muncitori prea pasionați”. În 2022, fenomenul „quiet quitting”, în care angajații făceau doar minimum necesar, a fost o reacție la cultura excesivă a muncii. Deși acest concept este valid, simpla retragere din viața activă nu reprezintă soluția pentru a găsi împlinirea.

Trăirea „direcțională” – cheia autenticității

Există o altă cale, una care presupune să trăiești conform unui principiu „direcțional”. Aceasta nu presupune urmărirea unui plan rigid, ci explorarea și învățarea din propriile experiențe, ajustându-ți traiectoria pe măsură ce înveți mai multe despre tine. Aceasta nu este o viață de conformitate cu așteptările exterioare, ci una de experimentare autentică, în care îți găsești ceea ce te face cu adevărat fericit.

În loc să urmezi o „teorie a vieții” prestabilită, îți poți începe viața cu o „ipoteză” despre ce ar putea însemna viața ideală pentru tine și să o testezi pas cu pas, colectând informații pe parcurs. Acest proces presupune explorarea, învățarea și ajustarea, nu căutarea unui rezultat definitiv.

În final, ceea ce pot învăța cei care se află în capcana „UFOA” este că succesul nu garantează împlinirea. Împlinirea autentică vine din faptul de a înțelege cine ești cu adevărat și de a trăi o viață în acord cu acest „cine”. Așa cum spunea Carl Jung, deși nu a spus-o niciodată: „Privilegiul unei vieți este să devii cine ești cu adevărat”.