România, datoare pe piața națională și internațională. Ministrul Finanțelor: Dobânzile sunt foarte mari
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a oferit detalii importante despre situația financiară actuală a României și planurile pentru anul viitor, în cadrul emisiunii „Piața Victoriei” difuzată de Europa FM. Acesta a subliniat provocările legate de nivelul ridicat al împrumuturilor și dobânzile mari, dar și obiectivele ambițioase ale Guvernului pentru a sprijini investițiile și a reduce deficitul bugetar.
Mnistrul Finanțelor, despre un nivel record al împrumuturilor în 2024
Potrivit ministrului Finanțelor, România a contractat împrumuturi semnificative pe piețele naționale și internaționale în 2024, totalizând 250 de miliarde de lei. Tánczos Barna a explicat că aceste împrumuturi sunt necesare pentru a acoperi cheltuielile publice și pentru a susține investițiile planificate.
Totuși, dobânzile ridicate – exemplificate printr-un împrumut recent contractat la o dobândă de 7,9% – sunt un indicator al expunerii economice mari a țării pe piețele financiare.
Ministrul a menționat că pentru 2025 se preconizează o reducere a împrumuturilor la 231 de miliarde de lei, însă atingerea acestui obiectiv depinde de nivelul de predictibilitate și credibilitate pe care România îl va demonstra în fața investitorilor. Aceste elemente sunt esențiale pentru a atrage finanțare la costuri mai mici și pentru a diminua presiunea asupra bugetului național.
„Dobânzile sunt foarte mari, tocmai din cauza expunerii ridicate a țării. Planul pentru 2025 este să reducem împrumuturile la 231 de miliarde de lei, dar acest lucru depinde de predictibilitatea și credibilitatea pe care le demonstrăm în fața investitorilor,” a precizat Tánczos.
Bugetul pentru investiții: priorități pentru 2025
Un alt punct central al strategiei economice pentru anul viitor îl reprezintă investițiile masive, estimate la 130-140 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 7% din PIB. Tánczos Barna a detaliat că aceste fonduri includ resurse atrase din:
- Fonduri europene – cu un accent pe utilizarea eficientă a acestora;
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – ce vizează modernizarea infrastructurii și digitalizarea;
- Proiecte strategice în agricultură și infrastructură – considerate esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
Ministrul a subliniat importanța unei absorbții eficiente a fondurilor europene în 2025, punctând că aceasta va juca un rol esențial în menținerea deficitului bugetar în limitele asumate.
România și-a asumat un plan pe termen lung pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB în următorii șapte ani. Acesta reprezintă un obiectiv ambițios, dar indispensabil pentru stabilitatea macroeconomică a țării și pentru conformarea la normele europene.
Tánczos Barna a evidențiat faptul că atingerea acestui obiectiv necesită o colaborare strânsă între ministere și o gestionare responsabilă a bugetului public. În acest context, ministrul a subliniat că prioritățile economice nu trebuie să fie influențate de interese personale sau politice, ci de o abordare bazată pe eficiență și coordonare.
„Este un an în care absorbția fondurilor europene va fi esențială pentru a respecta deficitul bugetar asumat,” a adăugat acesta.
Ministrul Finanțelor a pus accent pe necesitatea unei munci de echipă în cadrul Guvernului pentru a implementa măsurile economice planificate. Acesta a declarat că, în momentele de criză sau de presiune economică, „nu orgoliile contează, ci munca de echipă”.