Care sunt vulnerabilitățile sistemului electoral din România (RAPORT)

România are urgent nevoie de o infrastructură de colectare şi cercetare a datelor electorale, comparabilă cu alte ţări din Europa de Vest, care să descopere legături între informaţii de nivel individual şi comportamentul electoral.

Având în vedere situaţia politică complicată şi mizele mari ale viitoarelor alegeri prezidenţiale, astfel de informaţii se pot dovedi cruciale.

Din păcate, în cazul României, din datele disponibile privind prezenţa la vot lipsesc informaţii cruciale la nivel individual, cum ar fi nivelul de educaţie, ocupaţia şi venitul, precum şi comportamentul de vot anterior. Acest lucru face ca o analiză fină a profilului alegătorilor şi a inegalităţii prezenţei la vot să fie o sarcină extrem de dificilă.

Deşi şi alte ţări din regiune au înregistrat o scădere a prezenţei la vot, declinul este semnificativ mai accentuat în cazul României, atingând cel mai scăzut punct în 2020 – de doar de 32%.

Alegerile recente din 2024 au fost o excepţie şi marchează o posibilă schimbare de trend, având în vedere creşterea mare a prezenţei la vot la toate tipurile de alegeri: europarlamentare şi locale, prezidenţiale şi parlamentare.

În cazul României trei factori principali pot explica declinul record de participare electorală înregistrat până la alegerile din 2024. Este vorba despre emigraţia masivă, niveluri scăzute de interes pentru politică şi, la fel, niveluri scăzute de încredere în partidele politice şi candidaţii propuşi de aceştia.

Raportul pune în perspectivă comparativă nivelul prezenţei la vot din România, discută problema emigraţiei ca unul dintre factorii determinanţi care influenţează participarea electorală (sau absenţa de la vot) în cazul României. Documentul se concentrează pe cele mai importante inegalităţi identificate în datele din surse oficiale, sondaje şi exit-polls.

Raportul avansează câteva recomandări şi sugerează diferite soluţii pentru a creşte prezenţa la vot.

Raportul de ţară face parte dintr-un proiect internaţional mai amplu „Democraţii inegale” coordonat de Centrul FES de competenţă pentru Democraţia Viitorului din Viena. Proiectul „Cine (nu) votează?” analizează tendinţele prezenţei la vot în 30 de ţări OSCE de-a lungul timpului şi armonizează sursele de date existente din 1970 şi le compară în funcţie de gen, grupe de vârstă, clase sociale şi niveluri de educaţie.

Mai multe detalii despre concluziile proiectului şi despre rapoartele specifice de ţară pot fi găsite aici:

https://democracy.fes.de/topics/inequality-democracy.html