CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

Supendarea președintelui Klaus Iohannis devine un demers parlamentar. Data alegerilor prezidențiale a fost validată oficial de Guvern. Noi reguli pentru secțiile de votare din străinătate. Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României revin în prim-plan. Premierul anunță ce se va întâmpla cu legea bugetului și cu pensiile. Apar noi aspiranți la fotoliul de la Cotroceni. A intrat dihonia între liderii AUR. Demisie surprinzătoare din PNL. Victor Ponta, la un pas să fie demis de premier.

Parlamentarii de la Partidul Oamenilor Tineri (POT), AUR și SOS au strâns 161 de semnături pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis. Reprezentanții partidelor au anunțat că semnăturile au fost depuse la Parlament.

Numărul minim necesar pentru demararea inițiativei este de 155 de semnături. Cererea de suspendare ajunge în Birourile permanente reunite, care vor stabili data unei ședințe de plen al Camerei Deputaților și Senatului.

Parlamentarii vor lua act de cererea de suspendare, iar Klaus Iohannis poate fi prezent. Cererea va fi trimisă ulterior Curții Constituționale, care o va valida sau nu, avizul fiind însă consultativ.

12:00, 12.01.2025 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

10:00, 22.12.2024 • POLITICĂ

Haos pe scena politică; a expirat mandatul lui Iohannis; nu există guvern, nu există candidat comun; noul Parlament „a intrat în pâine”

Urmează o nouă ședință a plenului reunit, în care este așteptat președintele, la final fiind un vot.

Pentru suspendarea din funcție sunt necesare 234 de voturi ale senatorilor și deputaților. PSD, PNL și UDMR nu sunt de acord cu suspendarea lui Klaus Iohannis.

Dacă Parlamentul votează pentru suspendarea lui Klaus Iohannis, funcția de președinte interimar va fi preluată de președintele Senatului, potrivit Constituției.

Va urma un referendum în termen de 30 de zile, iar dacă românii vor vota pentru suspendarea președintelui, trebuie organizate alegeri prezidențiale în termen de 90 de zile.

Ce spune premierul despre suspendare

Premierul Marcel Ciolacu consideră că suspendarea președintelui Klaus Iohannis este un demers populist care nu va avea succes.

„Nu cred că va fi un demers care va avea succes, e un demers politic populist, când mandatul cuiva se va finaliza”, a afirmat premierul.

Data alegerilor prezidențiale, „bătută în cuie”

Guvernul a stabilit, în această săptămână, datele de , 4 mai 2025, drept data oficială pentru alegerea Președintelui României. Procesul electoral va începe pe 18 februarie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Curtea Constituțională a invalidat procesul electoral din 2024, considerând că acesta nu a respectat principiile fundamentale de legalitate și transparență.

Noi reguli pentru secțiile de vot din diaspora

Guvernul a aprobat și un set de măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. Una dintre principalele modificări, care ar putea afecta semnificativ procesul de votare, se referă la ora de închidere a secțiilor de votare în străinătate, stabilită pentru ora 21:00, ora României, în ziua alegerilor, 4 mai 2025.

”La alegerile pentru preşedintele României și la alegerile locale parțiale în ziua de duminică, 4 mai 2025, votarea începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală a României 21:00. Votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri și în ziua de sâmbătă, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00. În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59”, a anunțat Guvernul.

Amenzi uriașe pentru giganții media

Guvernul a mai decis introducerea unor amenzi drastice pentru platformele de social media care nu respectă regulile echității în campania electorală. Sancțiunile pot ajunge până la 5% din cifra de afaceri globală a companiilor, o măsură ce ar putea totaliza miliarde de euro în cazul marilor corporații. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestor reguli pentru a asigura o competiție corectă.

„Am introdus și amenzi drastice, respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a declarat premierul Ciolacu, în cadrul ședinței de joi.

Pe lângă sancțiuni, premierul a anunțat că regulile de desfășurare a campaniei vor fi uniforme pentru toți candidații. Decizia vine în urma criticilor aduse campaniilor anterioare, în care anumite platforme de social media au fost acuzate că au favorizat anumiți competitori.

Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României au revenit în prim-plan.

Premierul Marcel Ciolacu a primit aprobarea pentru a elabora o lege care vizează reducerea numărului de județe de la 41 la 8, plus municipiul București. Această inițiativă urmărește comasarea județelor și a localităților mici cu altele mai mari, în scopul economisirii fondurilor publice și eficientizării administrației.

Pentru elaborarea proiectului de lege, Partidul Social Democrat (PSD) va constitui o comisie specială, incluzând lideri politici de rang înalt, precum președintele Camerei Deputaților, șefii asociațiilor de municipii și consilii județene, precum și alți reprezentanți, inclusiv primari din orașe și comune. După finalizarea proiectului, acesta va fi discutat în coaliția de guvernare și ulterior trimis în Parlament pentru aprobare.

Legea bugetului de stat va fi aprobată, în luna februarie,  în Parlament, a anunțat premierul Marcel Ciolacu. 

„Am stabilit foarte clar că până la sfârşitul lunii o să trecem legea bugetului prin guvern şi o să înaintăm parlamentului, astfel încât în prima săptămână din sesiunea parlamentară din februarie, legea bugetului să fie aprobată”, a anunțat Ciolacu la într-o conferință comună cu ministrul Finanțelor.

„Vom rămâne în deficitul de 7% la sfârşitul anului, aşa cum l-am convenit cu Comisia şi, de asemenea, vom rămâne cu ţinta de 7% din PIB pentru investiţii. Cu alte cuvinte, vom crea un echilibru între investiţii, ţinând cont că aceşti doi ani vor fi iarăşi doi ani, ca şi anul 2024, doi ani cu o pondere foarte mare în investiţii, având finalizarea PNR-ului până în anul 2026. Nominal, normal, că creştem de la 120 de miliarde, câte au fost investiţiile în 2024, la aproximativ 132 de miliarde”, a explicat premierul.

Ce se întâmplă cu pensiile

În ceea ce privește pensiile mici și medii, acestea vor fi indexate la prima rectificare bugetară, dacă bugetul va permite acest lucru, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Premierul a subliniat că acest demers depinde de execuția bugetară și de veniturile statului, urmând să fie realizat fără a afecta investițiile majore, în special cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupun cofinanțări substanțiale.

Guvernul are un nou secretar general

Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii și al Mediului, a fost numit secretar general al Guvernului, la propunerea PNL, având în vedere susținerea sa din partea lui Ilie Bolojan.

Daniel Constantin a preluat conducerea interimară a filialei PNL Teleorman la începutul anului 2024. Acesta va trebui să navigheze prin provocările interne ale partidului din județul Teleorman și să contribuie la consolidarea PNL în această regiune, cunoscută pentru influența tradițională a PSD.

Noi aspiranți pentru fotoliul de la Cotroceni

Fostul premier Victor Ponta nu respinge posibilitatea să candideze la alegerile prezidențiale din acest an. Spune că este pregătit, însă trebuie să existe și un proiect pentru care să lupte în această cursă.

„Nu mă pregătesc de candidatura la prezidențiale. Sunt pregătit deja. Dacă ar exista un proiect aș candida la alegerile prezidențiale. Eu nu cred că PSD este capabil să câștige alegerile. Eu i-am spus și public lui Marcel Ciolacu că va pierde în turul 2 indiferent de contracandidat”, a declarat Ponta la Metropola TV.

Un alt aspirant la funcția de președinte este analistul Cătălin Avramescu. El se autodefinește ca fiind un „liberal clasic”, o poziționare ideologică ce sugerează o abordare politică orientată spre libertăți individuale, economie de piață și un stat minimal.

Și actorul Florin Zamfirescu, cunoscut susținător al suveranistului Călin Georgescu, a declarat că ia în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale.

„Eu nu anunț că voi candida, spun doar că pot să o fac”, a declarat actorul la un post național de televiziune, stârnind reacții ironice. După ce numele lui Dan Puric a fost vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Georgescu, Zamfirescu s-a poziționat strategic: „În spatele lui Georgescu vom fi destui care vom vrea să salvăm România de la distrugere”.

A intrat dihonia între liderii AUR

George Simion, liderul AUR, este în mijlocul unui „asasinat politic” orchestrat de colegii săi de partid. Marius Lulea, prim-vicepreședintele formațiunii și omul din umbră al finanțelor partidului, a afirmat răspicat că Simion nu va mai candida la alegerile prezidențiale din 2025. Mai mult, Lulea, supranumit „eminența cenușie” a partidului, sugerează că AUR ar putea susține un candidat independent, precum Călin Georgescu, dacă acesta va fi eligibil. Practic, Lulea pare pregătit să-l elimine politic pe Simion, arătând public că deciziile cruciale ale partidului se iau fără liderul său titular.

Criticilor lui Simion li s-a alăturat și Claudiu Târziu, cofondator al AUR și voce importantă în partid. Acesta a declarat public că l-a sfătuit „prietenește” pe Simion să nu mai candideze la alegerile prezidențiale din 2025. Târziu sugerează astfel că eșecul lui Simion de a intra în turul doi în 2024 îl descalifică. „Odată ce ai fost învins într-o astfel de bătălie electorală, să te lansezi din nou într-o cursă de acest gen este extrem de riscant, mai ales ca lider de partid”, a spus Claudiu Târziu.

Demisie surprinzătoare din PNL

Noul președinte al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a demisionat surprinzător din funcția de vicepreședinte al PNL, dintr-un motiv incredibil. La instalarea ca președinte al PNL, Ilie Bolojan a surprins prin impunerea ca vicepreședinte afaceristului Valeriu Iftime, care în 2024 a ajuns președintele Consiliului Județean Botoșani. Dar, la scurt timp, Valeriu Iftime, care este și patronul echipei de fotbal FC Botoșani, a demisionat din conducerea PNL.

Motivul a fost unul oarecum surprinzător. Valeriu Iftime voia să-și impună un apropiat în fruntea Ministerului Energiei, adică să controleze acest domeniu. Dar cum la butoanele acestui minister a rămas liberalul Sebastian Burduja, patronul lui FC Botoșani a renunțat la funcția de vicepreședinte al PNL.

Victor Ponta, la un pas să fie demis de premier

Victor Ponta riscă să-și piardă poziția de consilier onorific în echipa PSD. Este anunțul făcut de Marcel Ciolacu, după ce fostul premier i-a îndemnat în mediul online pe români să semneze o scrisoare adresată lui Donald Trump în legătură cu anularea alegerilor din România.

Victor Ponta a anunțat vineri, 17 ianuarie, că a intenționează să semneze scrisoarea adresată lui Donald Trump. Este vorba despre inițiativa lui Marius Tucă, care a cerut cetățenilor să-i semnaleze președintelui ales al Statelor Unite ale Americii „actul nedemocratic al anulării alegerilor prezidențiale”.

La scurt timp, premierul Marcel Ciolacu a precizat că, dacă va recurge la un asemenea gest, Victor Ponta va fi exclus din echipa sa.

„Dacă există un fel de instigare asupra ordinii publice a României, categoric domnul Ponta nu o să mai fie consilier onorific. Dar nu am văzut un astfel de demers momentan”, a anunțat Ciolacu.