Cseke Attila și dezvoltarea pe hârtie: Povara creșterii salariului minim, pasată autorităților locale

Creșterea salariului minim în 2024 a adus o provocare majoră pentru proiectele finanțate prin programele naționale de dezvoltare, cum ar fi încărcatul Program Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) arată cu degetul către beneficiari, evitând să ofere soluții concrete pentru ajustarea valorilor contractelor, deși problema afectează direct derularea proiectelor esențiale pentru comunități.

Beneficiarii, în fața unei poveri financiare suplimentare

Creșterea salariului minim generează automat costuri mai mari pentru executarea contractelor. Cu toate acestea, MDLPA, instituție condusă de udemeristul Cseke Attila subliniază că responsabilitatea revine exclusiv beneficiarilor, inclusiv unităților administrativ-teritoriale, care trebuie să găsească resurse financiare suplimentare dacă bugetele inițiale ale proiectelor nu mai sunt suficiente. “În cazul în care valoarea contractului ajustată depășește finanțarea aprobată în contractul de finanțare, beneficiarii trebuie să asigure resursele financiare necesare”, se arată într-un document semnat de ministrul Cseke Attila.

Această poziție nu oferă claritate cu privire la cine suportă, în cele din urmă, diferențele financiare, mai ales în cazul unităților administrativ-teritoriale care nu au fonduri proprii suficiente.

Solicitări prin platformă, între birocrație și întârzieri

Ministerul împinge problema și mai mult spre beneficiari, recomandându-le acestora să depună cereri de suplimentare a fondurilor printr-o platformă digitală. Deși măsura pare o soluție tehnologică modernă, aceasta implică birocrație suplimentară, iar eventualele deficiențe ale platformei pot genera întârzieri considerabile în derularea proiectelor.

16:46, 21.01.2025 • Administratie

Ministrul Cseke Attila: „Vom face publică o hartă a României cu riscul seismic pentru fiecare localitate”

13:40, 16.01.2025 • Administratie

Proiectul noului Cod al urbanismului: unele construcții ar putea fi ridicate doar cu avizul primăriei

Mai mult, suplimentările financiare trebuie aprobate din fondurile disponibile ale programelor de finanțare, ceea ce ar putea crea o competiție acerbă între beneficiari pentru resurse limitate.

Formula complicată de ajustare

Procesul de ajustare a valorilor contractelor presupune utilizarea unor formule complexe care includ indici precum Indicele Costurilor în Construcții (ICC) și Indicele Prețurilor Producătorilor în Industrie (IPPI). Pentru mulți beneficiari, lipsa expertizei tehnice poate reprezenta un obstacol major, riscând blocaje în implementare.

Lipsa de coordonare la nivel guvernamental

Un alt punct critic este delimitarea MDLPA de orice responsabilitate legată de stabilirea salariului minim. Ministerul recomandă beneficiarilor să solicite informații suplimentare Ministerului Muncii. Această fragmentare decizională întrerupe fluxul de comunicare și face dificilă implementarea unor soluții eficiente la nivel local.

Proiectele, între întârzieri și incertitudini

Beneficiarii se confruntă cu riscul unor întârzieri semnificative în derularea proiectelor, din cauza birocrației, a lipsei fondurilor suplimentare și a comunicării fragmentate între instituții. Comunitățile care ar trebui să beneficieze de investiții în infrastructură, educație sau sănătate sunt cele care suportă consecințele directe ale acestor probleme nerezolvate.

Soluții însemnate, dar insuficiente

Deși MDLPA încearcă să impresioneze prin digitalizarea procesului de solicitare a suplimentărilor financiare, această abordare nu abordează problema de bază: cine acoperă costurile crescute? Fără o strategie clară și un sprijin financiar concret pentru beneficiari, proiectele rămân vulnerabile în fața oricăror fluctuații economice sau decizii politice.