Misterele nerezolvate ale asasinării lui JFK: Ce se ascunde în dosarele care vor fi declasificate de Trump

Donald Trump a semnat un decret executiv prin care autorizează eliberarea documentelor secrete rămase legate de acest caz misterios.

Această decizie vine la aproape 60 de ani de la asasinarea președintelui, pe 22 noiembrie 1963, în centrul Dallasului, și ar putea aduce în prim-plan noi informații despre circumstanțele morții sale și posibilele conexiuni cu agenții guvernamentale, inclusiv CIA, precum și cu elemente externe, scrie Daily Mail.

Asasinarea lui Kennedy și Oswald: O istorie plină de întrebări

Asasinarea lui John F. Kennedy a avut loc pe 22 noiembrie 1963, în timpul unei parade în centrul Dallasului, Texas. Președintele Kennedy era într-o mașină decapotabilă, alături de soția sa Jacqueline, când a fost împușcat mortal dintr-o fereastră a clădirii Texas School Book Depository de Lee Harvey Oswald, un fost marinar american de 24 de ani. Oswald a fost arestat două zile mai târziu, dar a fost omorât de Jack Ruby înainte ca procesul său să înceapă, ceea ce a alimentat rapid teorii ale conspirației. Comisia Warren a concluzionat că Oswald a acționat singur, însă, în ciuda acestei concluzii oficiale, o mulțime de oameni nu sunt încă convinși că întreaga poveste a fost spusă.

Noi revelații din dosarele secrete

Donald Trump a semnat decretul executiv pe 23 ianuarie 2025, autorizează deblocarea unei mari părți a documentelor secrete legate de asasinarea lui JFK, documente care au fost păstrate sub sigiliu timp de decenii. În temeiul unei legi din 1992, toate fișierele legate de asasinarea lui Kennedy ar fi trebuit să fie deschise până în 2017, cu excepția cazului în care președintele decide să păstreze anumite informații clasificate din motive de securitate națională. În ciuda acestei legi, aproape 3.600 de fișiere rămân încă redactate sau parțial cenzurate. Printre cele mai importante documente care ar putea fi făcute publice se numără fișierele legate de Oswald, activitățile sale în Mexic, legătura cu CIA și informațiile despre un posibil asasin cubanez implicat în complot.

15:59, 26.01.2025 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

11:01, 26.01.2025 • Internațional

Donald Trump propune strămutarea palestinienilor din Fâșia Gaza în Iordania și Egipt

Dosarul asasinului cubanez Herminio Diaz

Unul dintre cele mai mari secrete care ar putea ieși la iveală este legat de fișierul FBI despre Herminio Diaz, un asasin cubanez care a fost suspectat de implicare în mai multe asasinate politice. Dosarul lui Diaz conține informații confidențiale din perioada 1957, când acesta a fost implicat într-un complot de asasinare a președintelui din Costa Rica. Diaz a fost legat de activitățile CIA și a fost cunoscut pentru faptul că a operat sub protecția agenției americane. În 1963, cu doar câteva luni înainte de asasinarea lui Kennedy, Diaz a intrat în Statele Unite și a trăit în Florida, unde s-a implicat în mai multe activități suspecte. Însă o mare parte din fișierul FBI despre el rămâne redactată, iar documentele care vor fi făcute publice ar putea să răspundă întrebării dacă Diaz a fost sau nu implicat direct în asasinarea președintelui Kennedy.

În plus, Tony Cuesta, un alt bărbat implicat în tentativa de asasinat a lui Fidel Castro în 1966, a declarat că Diaz i-a mărturisit înainte de moartea sa că a fost implicat în complotul de asasinare a lui Kennedy. Aceste mărturii adaugă un strat de complexitate și speculații în jurul motivelor și actorilor din spatele acestei tragedii istorice.

Memoriul secret despre CIA

Un alt document secret deosebit de important este un memoriu scris de Arthur Schlesinger Jr., consilierul președintelui Kennedy, cu doar câteva luni înainte de asasinarea acestuia. Memoriul este adresat președintelui și discută despre reorganizarea CIA, o agenție pe care Kennedy dorea să o fragmenteze după eșecul rușinos al invaziei din Golful Porcilor din Cuba. Schlesinger a avertizat despre autonomia excesivă a CIA și despre faptul că agenția devenise o „instituție coruptă” care nu mai respecta principiile fundamentale ale guvernului american. Schlesinger propunea ca operațiunile CIA să necesite aprobarea prealabilă a Departamentului de Stat. Este posibil ca această dorință de a „sparge CIA în mii de bucăți” să fi fost unul dintre motivele pentru care unii membri ai agenției ar fi fost motivați să îl elimine pe Kennedy. Părți din acest memoriu sunt redactate, iar publicarea lor ar putea oferi noi perspective asupra relației tensionate dintre Kennedy și CIA.

Activitățile lui Oswald în Mexic

Un alt punct nevralgic din dosarele JFK se referă la călătoria lui Lee Harvey Oswald în Mexic, în lunile premergătoare asasinatului. Oswald a călătorit la Mexic pentru a obține vize pentru Uniunea Sovietică și Cuba. În acea perioadă, CIA îl monitoriza îndeaproape, având interceptări ale conversațiilor sale de la ambasadele sovietică și cubaneză. Cu toate acestea, o mare parte din documentele despre aceste interacțiuni rămân secrete. Un document de 70 de pagini detaliază activitățile CIA în Mexic, dar multe secțiuni sunt redactate. Se așteaptă ca, atunci când vor fi publicate complet, aceste informații să răspundă unor întrebări esențiale: Ce a făcut Oswald în Mexic? A fost el influențat sau sprijinit de agenți străini în pregătirea asasinatului?

Fotografiile de la Poliția din Dallas ale lui Lee Harvey Oswald, făcute după arestarea sa în legătură cu asasinarea președintelui Kennedy. Oswald a susținut că a fost un „pion”.

Impactul asupra teoriilor conspirației

Publicarea acestor documente ar putea oferi noi dovezi sau ar putea întări unele dintre teoriile conspirației care susțin că asasinarea lui Kennedy nu a fost un act izolat al unui singur individ, ci o conspirație la scară largă, implicând diverse grupuri interne și externe, inclusiv CIA și alte agenții guvernamentale, dar și elemente ale regimului cubanez. Până în prezent, există multe voci care susțin că Oswald a fost doar un „patsy” (cap de paie) într-o acțiune mult mai vastă.

Președintele John F. Kennedy și Prima Doamnă Jacqueline Bouvier Kennedy sosesc la Aeroportul Love Field din Dallas, Texas, cu mai puțin de o oră înainte de asasinarea sa, în această fotografie din 22 noiembrie 1963, realizată de fotograful Casei Albe Cecil Stoughton și obținută de la Biblioteca Prezidențială John F. Kennedy din Boston.

Care vor fi următorii pași?

Deși Trump a semnat decretul de declasificare a documentelor, nu a stabilit o dată precisă pentru eliberarea completă a acestora. Aceasta înseamnă că unele dintre fișiere ar putea rămâne în continuare sub sigiliu, iar cercetătorii și istorici sunt sceptici în legătură cu impactul acestei decizii. Potrivit unor experți, există încă numeroase documente în posesia CIA și ale familiei Kennedy care nu au fost incluse în dosarele naționale și care ar putea completa puzzle-ul asasinatului.

Robert F. Kennedy Jr., nepotul președintelui asasinat, este un susținător fervent al ideii că CIA a fost implicată și consideră că acest act de transparență ar putea aduce în sfârșit adevărul la lumină. Totuși, Jack Schlossberg, nepotul altui președinte Kennedy, consideră că declasificarea documentelor este folosită de Trump în scopuri politice, având în vedere contextul electoral și imaginea pe care vrea să o creeze în jurul moștenirii lui JFK.

Imagini filmate de amatori ale convoiului prezidențial al lui John F. Kennedy care se deplasează cu viteză pe o autostradă din Dallas către spital, după ce a fost rănit mortal pe 22 noiembrie 1963.

Cu toate acestea, odată ce documentele vor fi complet publicate, este posibil ca noi revelații să schimbe pentru totdeauna viziunea publicului asupra uneia dintre cele mai misterioase și analizate crime din istoria modernă.