Preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România trage un semnal de alarmă: România are nevoie de finanțare continuă și nu poate pierde niciun ajutor

Ciprian Ștefan, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România și manager al Muzeului Astra din Sibiu, atrage atenția asupra unei situații critice privind patrimoniul cultural al țării. În urma furtului unor artefacte românești din Muzeul Drents din Olanda, acesta a subliniat importanța finanțării continue și susținute pentru conservarea și restaurarea bunurilor culturale ale României.

Patrimoniul României, o prioritate ignorată

Ciprian Ștefan consideră că evenimentul din Olanda ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile române. Într-o postare publică, acesta a remarcat o contradicție flagrantă: în timp ce opinia publică și lumea culturală discută despre jaful din Olanda, fondurile destinate infrastructurii culturale din România sunt reduse semnificativ.

Mai mult, a precizat că programe esențiale, precum Programul Național de Restaurare, Timbrul Monumentelor Istorice sau acordurile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), sunt pe punctul de a fi tăiate de la finanțare.

18:00 • ECONOMIE

Faliment: Retailerul de mobilă austriac Kika a închis afacerea definitiv

11:28 • ACTUALITATE

Jaful din Olanda. Un expert critică România: „Nu a impus cerințe clare de securitate pentru tezaur

Aceste măsuri, spune el, afectează direct instituții precum Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care urma să beneficieze de fonduri pentru restaurare și modernizare. În acest context, proiectele majore care ar fi trebuit să protejeze și să valorifice patrimoniul cultural sunt puse sub semnul întrebării, ceea ce duce la stagnare și la degradarea continuă a infrastructurii muzeale.

„Când toată lumea culturală şi nu numai e concentrată pe jaful din Olanda, se taie toate fondurile pentru finanţarea infrastructurii culturale din România. Deci nici Muzeul de Istorie a României nu va intra în circuitul de finanţare aprobat anul trecut. Nu Program Naţional de Restaurare, nu Timbrul Monumentelor Istorice, nu acord BDCE, vital pentru Patrimoniul României!”, a scris pe Facebook Ciprian Ştefan.

Comparativ cu Olanda: unde se situează România?

Furtul din Muzeul Drents a adus în prim-plan o realitate dureroasă pentru muzeele din România. Ciprian Ștefan a explicat că instituțiile culturale olandeze, precum Muzeul Drents, sunt de cel puțin zece ori mai bine dotate decât muzeele naționale românești. Investițiile semnificative din ultimii ani le-au permis să organizeze expoziții de anvergură, cum ar fi expunerea celebrilor soldați de teracotă din China, beneficiind de proceduri stricte de securitate și conservare.

În comparație, muzeele din România funcționează adesea în condiții precare, având un acces limitat la fonduri pentru modernizare și securitate. Ciprian Ștefan a subliniat că, deși procedurile de securitate și conservare sunt respectate cu strictețe de specialiștii români, infrastructura deficitară și lipsa investițiilor reduc considerabil eficiența acestora.

„Muzeul din Olanda este probabil de zece ori mai dotat decât orice muzeu naţional din România. Au fost făcute investiţii majore în ultimii ani şi au adus expoziţii de anvergură, inclusiv acei soldaţi de teracotă din China.

Sunt ferm convins că la ei toate procedurile de securitate au fost întru totul respectate, la fel cum şi colegii noştri din România au avut grijă ca aceste proceduri să fie respectate, pentru că niciodată niciun muzeu din România, când a organizat o expoziţie, că în România, că în afara ţării, tot timpul s-au respectat procedurile specifice organizării unei expoziţii, mai ales când vine vorba nu numai de securitatea obiectelor de patrimoniu, ci şi de conservarea lor”, spune Ciprian Ştefan.

Problema finanțării: o urgență națională

Un alt aspect criticat de președintele Rețelei Naționale a Muzeelor este lipsa continuității în finanțarea proiectelor culturale. El a explicat că anul trecut s-au inițiat câteva instrumente importante de finanțare pentru patrimoniu, prin care s-ar fi alocat sute de milioane de lei pentru conservare, restaurare și modernizarea infrastructurii culturale.

Acum, aceste programe riscă să fie abandonate din cauza deciziilor de la nivel guvernamental. Acest lucru afectează nu doar muzeele, ci și alte obiective de patrimoniu, cum ar fi monumentele istorice.

„Muzeul Național de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, va rămâne din nou fără sprijin, iar proiectele esențiale pentru revitalizarea lui nu vor fi implementate nici anul acesta”, a avertizat Ștefan.

În opinia lui Ciprian Ștefan, autoritățile trebuie să înțeleagă că patrimoniul cultural reprezintă nu doar o componentă esențială a identității naționale, ci și o resursă economică valoroasă.

Fondurile investite în conservare, restaurare și dezvoltarea muzeelor aduc beneficii pe termen lung, atât prin atragerea turiștilor, cât și prin contribuția la bugetul de stat.

„Anul trecut, au pornit câteva instrumente de finanţare care din sursele pe care le-am primit, în ultima perioadă, se pare că la nivel de Minister al Finanţelor se intenţionează tăierea acelor fonduri, prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin timbrul monumentelor istorice şi planul naţional de restaurare.

Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziţia şi pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare şi restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee.

Vreau să remarc şi faptul că Muzeul Naţional de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, şi el va fi degrevat de aceste fonduri şi iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Naţional de Istorie a României”, a atras atenţia managerul.