BNR despre situația macroeconomică din România: Incertitudini și riscuri însemnate

Banca Națională a României (BNR) a publicat, pe 28 ianuarie, Minuta ședinței Consiliului de Administrație, despre evoluțiile macroeconomice din România. Minuta argumentează deciziile de politică monetară, luate pe 15 ianuarie, de Banca Centrală, și avertizează asupra existenței unei situații de ,,încertitudini și riscuri însemnate”, în România, ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale a Guvernului și a celei de venituri.

BNR subliniază că această situație a fost analizată în mai multe rânduri, membrii Consiliului făcând referiri la pachetul de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent și implementat din debutul acestui an, în scopul consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural național pe termen mediu, convenit cu Comisia Europeană, dar și cu procedura de deficit excesiv, corespunzător noului cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene.

În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile mari induse la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de mersul economiei globale/europene și al comerțului internațional, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice și al măsurilor de politică economică aplicate de state dezvoltate.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al conflictelor geopolitice și al consolidării bugetare, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au evidențiat creșterile consemnate de rata anuală a inflației în ultimele trei luni ale anului 2024, în urma cărora aceasta s-a mărit pe ansamblul trimestrului IV mai mult decât s-a anticipat, urcând la 5,14 la sută în decembrie, de la 4,62 la sută în luna septembrie.

S-a arătat că avansul a fost determinat în principal de scumpirea combustibililor – prioritar sub impactul aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională –, și într-o mică măsură de noile majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

În același timp, s-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6 la sută, similar celui de la finele trimestrului III, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii în termeni anuali a prețurilor alimentelor procesate a fost însoțită în trimestrul IV 2024 de încetinirea considerabilă a ritmului dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare și de menținerea constantă a acestuia în cazul serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân  ridicate, au punctat mai mulți membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a concluzionat că recentul comportament al inflației de bază reflectă influențele contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din costurile salariale crescute, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

În acest context, s-au făcut referiri la creșterea înregistrată de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum în intervalul octombrie-noiembrie, după șapte trimestre de scădere, precum și la cotele ridicate sau în ascensiune ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor din trimestrul IV 2024.

În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut până la finele anului 2024 marginal sub limita de sus a intervalului de variație al țintei, unde au coborât în luna iulie, iar venitul disponibil real al populației și-a accelerat în septembrie-octombrie creșterea, în contextul măririi transferurilor sociale, precum și în corelație cu dinamica înaltă a salariului net real.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1 la sută în termeni trimestriali în precedentele trei luni, apreciind că, în contextul dat, excedentul de cerere agregată a continuat să se restrângă relativ în linie cu previziunile.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2 la sută în trimestrul III, de la 0,9 la sută în trimestrul anterior, deși consumul gospodăriilor populației și-a temperat întrucâtva creșterea alertă, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix și-a prelungit descreșterea abruptă, coborând la un nivel doar ușor pozitiv – un minim al  ultimelor 9 trimestre.

S-a observat că impactul acestora asupra dinamicii anuale a PIB a fost mai mult decât contrabalansat de scăderea considerabilă, cu peste două treimi, a contribuției negative a exportului net, pe fondul descreșterii sensibil mai pronunțate a variației anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea evidențiată în cazul volumului exporturilor. Comprimarea decalajului dintre acestea a antrenat și o decelerare semnificativă în trimestrul III 2024 a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial și a celui de cont curent, comparativ cu trimestrul precedent, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că cele mai recente date și sondaje de specialitate indică o scădere notabilă a gradului de încordare a pieței în trimestrul III 2024, în linie cu evaluările precedente, dar și o stopare în trimestrul IV, probabil temporară, a tendinței descendente a acestuia. Astfel, s-a sesizat că efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în septembrie și a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata șomajului BIM s-a redus la 5,4 la sută în octombrie și la 5,3 la sută în noiembrie, după creșterea la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III.

Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au întrerupt declinul în octombrie și s-au menținut stabile în următoarele două luni, încetinindu-și astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat descreșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și cea similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au mărit însă în trimestrul III – la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută –, în principal sub impactul majorării salariului minim pe economie din luna iulie, iar după scăderea consemnată în octombrie, au rămas înalte, fiind pe mai departe preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului.

În același timp, s-a apreciat că noua majorare a nivelului salarizării minime și eliminarea unor facilități fiscale în debutul anului 2025, alături de decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, sunt de natură să alimenteze presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, dar și pe fondul evoluției recente a inflației, precum și a consumului populației.

În sens contrar sunt însă de așteptat să acționeze măsurile de politică a salariilor și angajărilor din sectorul public implementate în 2025 în scopul consolidării bugetare, precum și situația cererii externe și incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context global, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au considerat membrii Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat creșterile însemnate consemnate de principalele cotații ale pieței monetare interbancare în a doua parte a lunii noiembrie, precum și parcursul liniar ulterior al acestora. În același timp, s-a remarcat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat și și-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilității ridicate a apetitului global pentru risc, dar și pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate în noiembrie și în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziția fiscală și cea externă a economiei.

Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în lunile noiembrie și decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce față de dolarul SUA, leul a continuat să înregistreze deprecieri notabile în acest interval, în condițiile întăririi pronunțate a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situației politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum și la evoluțiile și politicile economice din state dezvoltate, cu potențiale implicații inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore și asupra mișcărilor de pe piața financiară internațională.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV, ajungând la 8,8 la sută în noiembrie, de la 8,4 la sută în septembrie, pe seama împrumuturilor populației, a căror componentă în lei a continuat să-și accelereze creșterea, în condițiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuințe și ale valorilor ridicate înregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2 la sută în noiembrie, de la 69,8 la sută în septembrie.

În ceea ce privește evoluțiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreșterii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica și o creștere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5 la sută în decembrie 2025 și la 3,3 la sută în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.

S-a observat că descreșterea din trimestrul I 2025 va fi antrenată într-o proporție însemnată de factori pe partea ofertei, în principal de efecte de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază și pe segmentul combustibili.

Acțiunea dezinflaționistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior, date fiind evoluția recentă a prețului combustibililor și a cotației țițeiului, dar și efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din 2024 și de majorarea cotațiilor unor mărfuri, precum și de creșterea consumului de energie în lunile de iarnă, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile asociate previziunilor privind prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației în domeniu și al mișcării cotațiilor pe piețele en-gros, alături de cele privind traiectoria viitoare a cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile tensiunilor geopolitice și comerciale.

În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a convenit că, pe termen foarte scurt, aceștia vor continua să-și atenueze presiunile inflaționiste în linie cu evaluările precedente, dată fiind probabila restrângere a excedentului de cerere agregată la valori foarte scăzute în trimestrele IV 2024 și I 2025, dar în condițiile unei cereri de consum încă robuste și ale creșterii alerte a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat, deși în decelerare în raport cu ritmurile atinse în primele trei trimestre din 2024. Efecte dezinflaționiste mai evidente sunt însă de așteptat pe acest orizont de timp din temperarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, mai lentă, totuși, și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile referitoare la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 și I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate față de aceeași perioadă a anului precedent, cel puțin în ultimul trimestru din 2024.

Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul IV 2024 prioritar de consumul privat, în timp ce din partea formării brute de capital fix este posibil un aport negativ semnificativ, atribuibil în principal activității din construcții.

În cazul exportului net, se conturează însă o nouă scădere a impactului contracționist, deși modestă, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a mărit ușor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-și ecartul negativ față de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea față de perioada similară a anului precedent, în timp ce deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Minuta a fost adoptată unanim de Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.