Vaccinurile anti-COVID și creșterea alarmantă a afecțiunilor cardiace

Experții canadieni consideră că sunt necesare mai multe cercetări privind leziunile cardiace asociate cu vaccinurile împotriva COVID-19.

Ei se tem că amploarea acestui aspect este „subdocumentată”, deoarece studiile sunt limitate și nu au ținut seama de consecințe după o perioada mai îndelungată, de luni și chiar ani, de la administrarea vaccinului, transmite dailymail.com.

În câteva cazuri, s-a demonstrat că vaccinurile ARN mesager (ARNm) provoacă miocardită, inflamația mușchiului inimii, și pericardită, inflamația pericardului (membrana care învelește inima). Deși este rar, acest efect secundar reprezintă un subiect care revine în actualitate. Estimările privind acest efect secundar sunt diferite de la un studiu la altul.

Cercetătorii din Columbia Britanică avertizează că aceste studii au fost inconsecvente, în sensul că au folosit intervale de timp diferite pentru a determina dacă aceste afecțiuni cardiace au fost legate în mod direct de vaccin.

De aceea, cercetătorii cer noi investigații, avertizând că, în 2021, după lansarea vaccinurilor, la nivel global, rata acestor afecțiuni cardiace a crescut cu aproximativ 40%. Pe de altă parte, cercetătorii subliniază că inclusiv virusul COVID poate fi cauza unor leziuni ale cordului. Ceea ce face și mai dificilă o concluzie categorică.

„Studiile viitoare despre miocardită și pericardită asociate vaccinării anti-COVID-19 ar trebui să extindă criteriile de diagnostic ale acestor afecțiunii și să exploreze efectele combinate ale infecției și vaccinării asupra sănătății cardiovasculare”, au declarat cercetătorii canadieni în JAMA.

Potrivit CDC (Centrele de Diagnostic și Prevenție a Bolilor) din SUA, miocardita și pericardita post-vaccin sunt două dintre puținele efecte secundare bine documentate ale vaccinării împotriva COVID-19. Totuși, CDC nu a furnizat un număr de cazuri.

În miocardită, se presupune că sistemul imunitar poate recepta ARNm din vaccinuri contra COVID ca o amenințare. Ceea ce face ca sistemul imunitar să atace și să provoace o inflamare a miocardului, mușchiul inimii.  Un mecanism similar se declanșează și în pericardită. Ambele afecțiuni au fost legate de virusuri cum sunt cele care provoacă răceli, hepatită, COVID.

Recent, cercetătorii canadieni s-au referit la un studiu francez, publicat anul trecut, în care au fost incluși 4.600 de pacienți diagnosticați cu miocardită. Dintre aceștia: 558  au dezvoltat „miocardită post-vaccin”; 298 au făcut miocardită provocată de COVID;  3.779 au avut „miocardită convențională”, adică fără legătură cu vaccinul sau COVID.

Potrivit studiului, majoritatea pacienților cu miocardită post-vaccin sunt tineri, bărbați și au făcut o formă mai ușoară, comparativ cu cei care au făcut boala convențională.

În legătură cu acest studiu, cercetătorii canadieni au afirmat că s-au limitat cazurile de miocardită  post-vaccin la șapte zile de la administrarea acestuia. Ei au subliniat că fereastra de șapte zile nu ține seama de datele CDC, potrivit cărora miocardita poate apărea și după 40 de zile de la vaccinare.

În plus, Sistemul de Raportare a Evenimentelor Adverse ale Vaccinurilor (VAERS), din SUA, a sugerat, într-un raport din 2022, că miocardita poate apărea chiar și la 120 de zile după vaccinare. De asemenea, cercetătorii canadieni dr. Chengliang Yang și dr. Scott J. Tebbutt, de la Departamentele de Medicină și Medicină Respiratorie ale Universității Columbia Britanică, au declarat: „Fereastra de șapte zile a studiului ar putea subestima miocardita asociată vaccinului”.