Criza mercenarilor români din Congo: între contracte private și implicarea Statului Român
De ce intervine statul român în situația mercenarilor din Congo și care sunt implicațiile acestei acțiuni?
În ultimele zile, atenția publicului român a fost captată de situația unui grup de cetățeni români blocați în Republica Democratică Congo (RDC), în special în orașul Goma, din provincia Nord-Kivu. Acești români, angajați în baza unor contracte private pentru antrenarea armatei congoleze, se află acum sub asediul grupării rebele M23. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat prompt, convocând o celulă de criză interinstituțională pentru a gestiona situația și a asigura evacuarea în siguranță a cetățenilor români.
Cine sunt acești „mercenari” și ce fac în Congo?
Termenul „mercenar” poate avea conotații negative, însă în acest context, este vorba despre cetățeni români care au ales să lucreze în RDC pe baza unor contracte private. Rolul lor principal este de a oferi instruire și suport armatei congoleze, într-o regiune marcată de conflicte armate și instabilitate. Acești profesioniști, majoritatea cu experiență militară, au fost angajați de guvernul congolez pentru a contribui la eforturile de stabilizare și securitate din zonă.
Implicarea statului român: De ce o celulă de criză?
Deși acești cetățeni români au plecat în Congo pe cont propriu, în baza unor contracte private, statul român are responsabilitatea de a-și proteja cetățenii aflați în situații de pericol, indiferent de circumstanțele în care se află. Convocarea unei celule de criză interinstituționale de către MAE are ca scop:
Monitorizarea situației de securitate: Evaluarea constantă a evoluției conflictului și a riscurilor la care sunt expuși cetățenii români.
Comunicarea cu autoritățile locale și internaționale: Colaborarea cu guvernul RDC, organizații internaționale precum ONU și alte state implicate pentru a facilita evacuarea în siguranță a românilor.
Asigurarea asistenței consulare: Oferirea de suport logistic și consular pentru cetățenii români aflați în dificultate.
Există vreo implicare financiară a statului român în contractele acestor mercenari?
Nu există dovezi sau informații publice care să sugereze că statul român ar primi vreun comision sau ar avea vreo implicare financiară în contractele private ale acestor cetățeni. Aceștia au încheiat contracte direct cu guvernul congolez sau cu entități private, asumându-și riscurile și responsabilitățile asociate. Statul român nu are nicio legătură contractuală sau financiară cu aceste aranjamente.
Pentru ce anume se înființează o celulă de criză în cadrul Ministerului de Externe?
Celula de criză interinstituțională este un mecanism activat de MAE în situații de urgență care implică cetățeni români în străinătate. Scopul acesteia este de a coordona rapid și eficient răspunsul autorităților române în fața unor situații critice, precum conflicte armate, dezastre naturale sau alte evenimente care pun în pericol viața și siguranța cetățenilor români. În cazul de față, celula de criză are rolul de a:
- Coordona eforturile de evacuare: Planificarea și implementarea operațiunilor de evacuare a cetățenilor români din zonele de conflict.
- Asigura comunicarea cu familiile: Furnizarea de informații și suport familiilor celor afectați.
- Gestiona relațiile internaționale: Menținerea legăturii cu partenerii internaționali și asigurarea cooperării necesare pentru rezolvarea crizei.
Chiar așa?
Deși cetățenii români aflați în RDC au ales să lucreze acolo pe baza unor contracte private și pe propriul risc, statul român are obligația morală și (incert) legală de a interveni pentru a-i proteja în situații de pericol. Convocarea unei celule de criză de către MAE este o măsură necesară pentru a asigura siguranța și bunăstarea cetățenilor săi, demonstrând angajamentul statului față de toți românii, indiferent de circumstanțele în care se află.
”Țărișoara care trebuie să aibă grijă de ei”
Aici avem o situație absurdă în care niște băieți s-au dus, de bunăvoie, pe contracte private într-o zonă de conflict, știind exact la ce se expun, iar acum, când lucrurile au luat-o razna, statul român trebuie să sară ca să le rezolve problemele.
În loc să investească resursele în probleme reale—autostrăzi, spitale, educație—România pune pe picioare celule de criză și activează diplomația pentru niște mercenari care au plecat din țară ca să-și umple conturile. Și, evident, fără ca statul să fi văzut vreun leu din contractele lor. Ceva nu se leagă.
Esența morală a subiectului
Dacă te duci într-un astfel de loc, pe riscul tău, nu ai niciun drept moral să vii și să ceri ajutorul statului când lucrurile nu mai merg conform planului. E ca și cum ai merge la cazinou, ai paria tot ce ai, iar dacă pierzi, să ceri guvernului să-ți acopere pierderile. Nu merge așa.
Ba… uite că merge. Pentru că, în România, statul sare mai repede pentru „aventurierii de lux” decât pentru cetățeanul de rând, care trăiește zi de zi cu problemele reale din țară. E tipic: un sistem construit să-i protejeze pe „băieții descurcăreți”, indiferent dacă sunt afaceriști conectați politic, ofițeri de informații retrași în afaceri obscure sau, iată, mercenari care au crezut că se pot juca de-a Rambo pe banii statului congolez.
De ce ar trebui ca noi, ca țară, să ne implicăm în salvarea lor? Să le plătim extragerea? Să ne consumăm fisele diplomatice pentru ei? Să punem resurse diplomatice în mișcare în timp ce milioane de români sunt abandonați de același stat când au probleme reale?
Dacă ai ales să fii mercenar, ți-ai asumat și riscurile. Nu e treaba statului să te scoată din belele. E simplu.
Ultima oră
Conform informațiilor recente, autoritățile române, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), au reușit să stabilească un culoar de retragere pentru mercenarii români aflați în Goma, Republica Democratică Congo, către Rwanda. Această acțiune a fost posibilă datorită eforturilor diplomatice susținute și colaborării cu partenerii internaționali. Cetățenii români, angajați în contracte private de instruire militară, au fost evacuați în siguranță prin acest culoar și se află acum sub protecția autorităților rwandese, urmând să fie repatriați în România în cel mai scurt timp posibil. MAE continuă să monitorizeze situația și să ofere asistență consulară celor implicați.