Care sunt cele mai mari rateuri ale ANAF în 2024

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a avut în 2024 o misiune complexă, dar în ciuda progreselor înregistrate pe anumite fronturi, instituția nu a reușit să îndeplinească în totalitate așteptările în privința colectării veniturilor bugetare. Chiar dacă a raportat o creștere semnificativă a veniturilor, ANAF nu a atins obiectivele stabilite, iar implementarea digitalizării și soluțiilor inovative a fost mai lentă decât necesar.

Colectarea veniturilor: Aproape de ținta stabilită

Pentru 2024, ANAF a avut o țintă ambițioasă de colectare a veniturilor bugetare, stabilită la 463,17 miliarde de lei, conform planului financiar aprobat prin Legea bugetului de stat. În ciuda unei creșteri nominale de aproape 19% față de 2023, încasările efective s-au ridicat doar la 459,87 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 99,3%. Diferența de 3,3 miliarde de lei poate părea modestă, dar într-un context economic precar și cu presiuni fiscale din ce în ce mai mari, această nereușită ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului de colectare, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028.

Cu toate acestea, ANAF se laudă cu o creștere a ponderii veniturilor colectate în PIB, ajungând la 26,1%, o creștere de 2% față de anul precedent. Deși acest lucru sugerează o ușoară îmbunătățire în integrarea veniturilor în economia națională, întrebarea rămâne: de ce diferența dintre ținta alocată și suma colectată este totuși semnificativă?

Digitalizarea: Un proces îngreunat de dificultăți operaționale

În 2024, digitalizarea serviciilor ANAF a rămas un obiectiv prioritar, iar instituția a înregistrat un progres semnificativ în utilizarea platformei Spațiul Privat Virtual (SPV), depășind ținta de 1 milion de contribuabili persoane juridice, cu un total de 1.672.394 de înregistrări. Totuși, în ciuda acestui avans, procesul de digitalizare completă a fost întârziat de o implementare mai lentă a infrastructurii necesare.

08:47, 16.01.2025 • Finanțe

Ministrul Finanțelor vrea să combată evaziunea fiscală. Cere cât mai puține tranzacții cash: Trebuie să reducem în domenii cu risc major

12:23, 13.01.2025 • POLITICĂ

Ministrul Finanțelor: Vama, posibil comasată cu ANAF. Reorganizări majore în instituțiile subordonate

Un exemplu este sistemul e-Factura, care a devenit obligatoriu pentru toate categoriile de contribuabili abia la 1 ianuarie 2024. Deși au fost introduse noi funcționalități pentru microîntreprinderi și s-au simplificat anumite aspecte, progresul realizat nu este suficient pentru a rezolva pe deplin provocările cu care se confruntă contribuabilii. În plus, chiar dacă interacțiunile virtuale, cum ar fi seminarele online și sesiunile de chat, sunt o inovație, ele nu pot compensa întârzierile în implementarea unei infrastructuri digitale stabile și accesibile tuturor contribuabililor.

Proiectele RO e-Factura, RO e-Transport și SAF-T, prezentate ca soluții inovative pentru combaterea fraudelor și îmbunătățirea colectării taxelor, au fost implementate cu întârzieri semnificative și deficiențe tehnice. Chiar dacă s-au organizat sesiuni de formare pentru angajați, multe dintre aceste proiecte nu sunt complet operaționale, iar sistemele informatice nu funcționează întotdeauna la parametrii necesari, creând frustrări atât în rândul angajaților, cât și al contribuabililor.

Eficiența controlului fiscal: Riscuri în creștere

Un alt punct critic îl reprezintă progresul limitat al sistemului RO e-Transport, destinat să combată evaziunea fiscală. Deși au fost dezvoltate modulele de analiză a riscurilor, realitatea este că implementarea acestora nu a avut impactul dorit asupra fiscalizării tranzacțiilor comerciale. În contextul în care combaterea evaziunii fiscale rămâne o prioritate națională, această întârziere poate fi văzută ca o vulnerabilitate semnificativă a sistemului fiscal din România.

Lipsa unui cadru integrat: Nevoia de soluții coerente

Mai mult decât atât, ANAF s-a concentrat în 2024 pe colaborarea cu autoritățile vamale și implementarea unor soluții integrate precum e-Sigiliu. În teorie, aceste soluții ar trebui să contribuie la monitorizarea și controlul mai eficient al tranzacțiilor, dar fără o integrare rapidă și completă a datelor, efectele se lasă așteptate. Acest lucru sugerează o lipsă de coordonare între diversele inițiative digitale, iar impactul asupra fiscalității este mai degrabă lent decât spectaculos.

Notificările de conformare: Un efort insuficient

Unul dintre instrumentele utilizate de ANAF în 2024 pentru creșterea conformării fiscale este emiterea notificărilor de conformare. Acestea sunt destinate contribuabililor care riscă să fie supuși unei inspecții fiscale. Cu toate acestea, numărul impresionant de notificări emise – 15.405 în 2024, pentru riscuri fiscale estimate în valoare de 4,64 miliarde lei – nu se traduce în corectarea automată a situației fiscale a contribuabililor. Mulți dintre aceștia nu au îndeplinit obligațiile de declarare corectă a veniturilor sau nu au clarificat riscurile fiscale notificate, fiind ulterior supuși inspecțiilor fiscale. Astfel, se pune întrebarea: cât de eficiente sunt aceste notificări și cât de mult contribuie ele la comportamentul de conformare voluntară al contribuabililor?

Inspecțiile fiscale: Eforturi considerabile, rezultate modeste

În ciuda intensificării activităților de inspecție fiscală, rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. ANAF a efectuat 21.387 de inspecții fiscale în 2024, dintre care 15.908 au vizat contribuabili persoane juridice și 5.479 persoane fizice. Sumele suplimentare stabilite au totalizat 5,56 miliarde lei, însă aceste rezultate nu par să fie suficiente pentru a atinge scopul declarat: creșterea conformării fiscale. Mai mult decât atât, multe dintre măsurile asigurătorii – 134 instituite, în valoare de 165,43 milioane lei – au fost aplicate fără ca autoritățile fiscale să abordeze sistematic cauzele fundamentale ale neconformării fiscale.

În plus, numărul mare de amenzi aplicate, 1.449 în total, nu reflectă o schimbare semnificativă în comportamentul fiscal al contribuabililor. Totalul amenzilor aplicate se ridică la 9,27 milioane lei, dar acest tip de sancțiune nu pare să fie suficient pentru a descuraja evaziunea fiscală la scară largă.

Inspectorii antifraudă și evaziunea fiscală: O luptă lungă

Inspectorii antifraudă fiscală au continuat să lucreze pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală, dar și aici, bilanțul nu este unul satisfăcător. În 2024, au fost cuantificate implicații fiscale totale de 2,2 miliarde lei, dar, în ciuda acestor eforturi, evaziunea fiscală continuă să rămână un fenomen răspândit și greu de combatut. Inspectorii au trimis 334 acte de sesizare organelor de urmărire penală, pentru prejudicii totale de aproape un miliard de lei, dar succesul acestor demersuri în instanță rămâne greu de estimat. Este clar că, în ciuda acțiunilor intense, nu s-a reușit destructurarea rețelelor evazioniste de amploare, iar prețul social și economic al evaziunii fiscale rămâne unul semnificativ.

Măsurile preventive și lipsa de reacție a contribuabililor

Un alt punct slab al activității ANAF este legat de măsurile preventive. În 2024, ANAF a implementat mai multe acțiuni de control în vederea identificării riscurilor fiscale și a îmbunătățirii conformării, dar rezultatele acestei abordări nu au fost concludente. De exemplu, doar 434 de notificări au fost trimise persoanelor fizice cu risc fiscal, iar verificările documentare s-au finalizat cu un total de aproximativ 179,15 milioane lei în creanțe fiscale, o sumă destul de mică în raport cu amploarea fenomenului de evaziune fiscală. De asemenea, notificările transmise în cadrul programului privind veniturile obținute din străinătate și cele legate de transferurile de titluri de valoare au avut o reacție slabă din partea contribuabililor.

Este evident că ANAF se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește capacitatea de a motiva contribuabilii să își corecteze declarațiile fiscale înainte de a fi supuși unor inspecții. Măsurile preventive, care ar trebui să prevină neconformarea, par să aibă un impact limitat asupra comportamentului fiscal al populației.

Reorganizarea strucurală – Un efort nerealizat

Într-o încercare de a face față cerințelor unui cadru legislativ în continuă schimbare, ANAF a încercat să adopte o reorganizare structurală semnificativă. Această reorganizare a vizat centralizarea deciziilor și optimizarea proceselor organizatorice, având ca scop creșterea eficienței în administrarea marilor contribuabili și accelerarea procedurilor de valorificare a bunurilor confiscate. În teorie, aceste modificări ar fi trebuit să contribuie la o mai bună mobilizare a resurselor și o mai mare transparență. Totuși, în practică, implementarea acestora s-a lovit de obstacole birocratice și de o comunicare deficitară între diversele structuri ale agenției. Astfel, reorganizarea a fost percepută mai mult ca o mișcare cosmetică, fără impact semnificativ asupra performanței agenției pe teren.

Resurse umane – O mare provocare

Un alt punct de preocupare este gestionarea resurselor umane. Deși ANAF a încercat să suplimenteze personalul, în special în domeniul antifraudei fiscale, cu un număr de 220 de inspectori, acest efort nu a fost suficient pentru a face față cerințelor crescânde de colectare a taxelor și combatere a evaziunii fiscale. Mai mult, programele de formare profesională destinate angajaților agenției, în special cele organizate prin Școala de Fiscalitate, nu au fost întotdeauna eficiente. Deși au fost organizate 258 de sesiuni de instruire în domeniul legislației fiscale, cu participarea unui număr considerabil de angajați, aceste sesiuni nu au reușit să depășească limitele impuse de resursele financiare limitate și de lipsa unei viziuni coerente privind implementarea schimbărilor. Aceste instruiri sunt adesea percepute ca fiind insuficiente pentru a răspunde nevoilor actuale ale angajaților ANAF, în condițiile în care tehnologiile și cerințele fiscale sunt într-o continuă schimbare.

Colaborarea internațională – O realitate parțială

ANAF a continuat să participe la activități internaționale, inclusiv la misiuni ale Fondului Monetar Internațional și ale organizațiilor europene, în încercarea de a îmbunătăți procesele interne și de a învăța din bunele practici ale altor administrații fiscale. Totuși, deși aceste colaborări sunt importante, rezultatele concrete în ceea ce privește implementarea de reforme și îmbunătățirea performanțelor interne sunt, deocamdată, greu de cuantificat. Participarea la evenimente internaționale nu pare să fi adus schimbări majore în modul în care ANAF interacționează cu contribuabilii sau în eficiența cu care își îndeplinește atribuțiile.

Eșecuri parțiale

Se poate discuta despre o serie de eșecuri parțiale sau nerealizări în contextul obiectivelor ambițioase ale ANAF din 2024. Deși agenția a înregistrat unele progrese, cum ar fi creșterea veniturilor și implementarea unor soluții digitale, nu a reușit să îndeplinească toate așteptările.

Exemplele de eșecuri ar putea include:

• Nerealizarea completă a obiectivului de colectare a veniturilor, cu o diferență semnificativă față de ținta stabilită (3,3 miliarde lei).
• Implementarea lentă a digitalizării, în ciuda promovării unor proiecte ca e-Factura și e-Transport, care nu au fost complet operaționale și au întâmpinat dificultăți tehnice.
• Limitările în combaterea evaziunii fiscale și riscurile de implementare insuficientă a sistemelor informatice de control, cum ar fi RO e-Transport.

Totuși, aceste neajunsuri nu înseamnă neapărat un „eșec total”, dar sunt semne de întrebare legate de eficiența și rapiditatea în implementarea reformelor necesare.