E bine să știm: care sunt riscurile economice majore care amenință România în 2025

Prognozele pentru 2025 și anii următori reflectă un climat dificil, dar cu semne de redresare lentă. Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecțiile pentru 2026-2028 relevă o serie de previziuni, dar și riscuri considerabile care pot influența economiile la nivel global și național.

Creștere globală moderată, cu un decalaj între economiile emergente și cele dezvoltate

Conform celor mai recente date ale Băncii Mondiale, în perioada 2025-2026, creșterea economică globală va fi de aproximativ 2,7%, fiind susținută în principal de economiile emergente, care vor înregistra un avans de 4,1%. În contrast, economiile dezvoltate vor înregistra o creștere mult mai lentă, de 1,7%, sub nivelurile pre-pandemice, reflectând o continuare a provocărilor economice la nivel internațional.

În Uniunea Europeană, în ciuda incertitudinilor externe, creșterea economiei zonei euro este estimată la 1,1% pentru perioada 2025-2026, începând un proces lent de redresare. Însă, riscurile externe rămân semnificative, cu provocări legate de securitatea energetică, tensiuni geopolitice și volatilități pe piețele internaționale de energie și materii prime.

Proiecții economice pentru România

Economia României nu face excepție de la tendințele globale. Prognoza FMI pentru 2025 preconizează o creștere de 3,3%, susținută de un proces de dezinflaționare și o îmbunătățire marginală a pieței muncii, cu o rată a șomajului estimată la 5,4%. În ceea ce privește inflația, aceasta se preconizează că va ajunge la 3,6%, cu o continuare a tendinței de scădere, iar deficitul de cont curent va ajunge la 7%, ceea ce reflectă un dezechilibru economic persistent.

15:21, 26.01.2025 • ECONOMIE

Comisia de Prognoză estimează o rată a șomajului de peste 5 la sută, în acest an

15:00, 19.01.2025 • SOCIAL

Care sunt cele mai bune tarife la energie

Proiecțiile Comisiei Europene și ale OCDE sunt și ele pozitive, dar mai modeste, estimând o creștere economică de aproximativ 2,5%-2,6% în 2025, cu o accelerare graduală până în 2026, la 3%. Factorii determinanți ai acestei redresări sunt cererea externă și investițiile în infrastructura finanțată din fonduri UE, dar și redresarea treptată a investițiilor private.

Provocări și riscuri externe

Unul dintre cele mai mari riscuri pentru economia românească provine din incertitudinile geopolitice, cu impactul continuării conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu asupra economiei europene. Acestea ar putea alimenta o volatilitate economică crescută și ar putea determina o reînnoire a presiunilor inflaționiste, care ar duce la creșterea dobânzilor și o posibilă încetinire a ritmului de creștere economică.

În plus, politica protecționistă globală și fragmentarea geo-economică pot amplifica riscurile asupra comerțului internațional, afectând exporturile și competitivitatea produselor românești. În special, perturbările în lanțurile de aprovizionare și crizele de resurse pot spori costurile de producție și pot reduce capacitatea de creștere economică.

Provocări interne și riscuri pentru România

Riscurile interne sunt strâns legate de provocările climatice, care pot afecta prețurile produselor agroalimentare, dar și de posibile modificări ale reglementărilor pe piața energetică. Eliminarea plafonării prețurilor pentru electricitate și gaze naturale, prevăzută pentru finalul lunii martie 2025, poate crea noi presiuni asupra inflației și a costurilor de trai.

În plus, implementarea întârziată a reformelor structurale și a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate limita impulsul asupra creșterii economice. De asemenea, o politică fiscală restrictivă, în special în statele cu datorii publice ridicate, poate frâna avansul economic.

Perspective pe termen mediu: investiții și redresare graduală

Pe termen mediu, economia românească va depinde într-o mare măsură de continuarea implementării reformelor structurale și de revitalizarea investițiilor, atât publice, cât și private. Proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene sunt esențiale pentru creșterea competitivității și pentru atenuarea riscurilor legate de deficitul de cont curent.

Inflația este preconizată să rămână pe o traiectorie descendentă și să se încadreze în intervalul țintă al BNR începând cu 2026, iar șomajul ar putea scădea ușor, până la 5,4% în 2026. Cu toate acestea, economia românească va trebui să navigheze cu atenție printre provocările externe și riscurile interne pentru a asigura o redresare durabilă.

În concluzie, 2025 se profilează ca un an de tranziție pentru România și pentru economia globală, cu o creștere economică moderată, dar susținută de redresarea externă și investițiile strategice. Cu toate acestea, riscurile externe și incertitudinile interne vor continua să fie factori de incertitudine majori, care vor necesita o gestionare atentă și o adaptare rapidă la schimbările economice și geopolitice globale.