Economia României acum: Cum ne comparăm cu restul Europei?

România s-a confruntat cu o serie de provocări economice, dar a continuat să fie o economie cu o dinamică relativ pozitivă, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană.

Deficitul bugetar, datoria publică, cheltuielile guvernamentale și indicatorii economici relevanți sunt aspecte esențiale pentru a înțelege locul României pe harta economică europeană. Acest articol își propune să analizeze evoluția economică a României în 2023, să o compare cu altele din Uniunea Europeană și să ofere o imagine amplă a performanței economice, incluzând cifre, date și informații relevante, așa cum reiese din Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028 .

Deficitul bugetar: O provocare majoră pentru România

România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 6,5% din PIB, un nivel semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene și a Zonei Euro, care au fost de 3,2% și 3,5%, respectiv. Comparativ cu alte state membre ale UE, România se află într-o zonă destul de deficitară, fiind devansată de state precum Italia (-7,2%) și Ungaria (-6,7%), dar având un deficit mai ridicat decât economii mari precum Franța și Spania.

15:03, 24.11.2024 • ECONOMIE

Ce măsuri impopulare ne pot aștepta în economie după alegeri?

Evoluția deficitului bugetar între 2020 și 2023

• 2020: Deficitul bugetar al României a fost de -9,2%, un nivel extrem de ridicat, datorită măsurilor de sprijin pentru a combate impactul economic al pandemiei de COVID-19.
• 2021: Deficitul a fost de -7,1%, o ușoară îmbunătățire, dar încă mult peste ținta UE de 3%.
• 2022: Deficitul a scăzut ușor la -6,4%, dar România nu a reușit să reducă deficitul suficient pentru a respecta cerințele Uniunii Europene.
• 2023: Deficitul a fost de -6,5%, în continuare mult peste media europeană, dar cu o ușoară îmbunătățire față de anii anteriori.

Datoria publică: România sub media Uniunii Europene

România se află sub plafonul stabilit de Tratatul de la Maastricht, care impune o datorie publică de maxim 60% din PIB. În 2023, datoria publică a României a fost de 48,9% din PIB, ceea ce o situează mult sub media Zonei Euro (88,2%) și a Uniunii Europene (81,6%). Comparativ cu alte state europene, România are o datoria publică relativ scăzută, dar aceasta nu este neapărat un avantaj, întrucât guvernul român trebuie să aloce mai multe resurse pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a stimula creșterea economică.

În schimb, statele cu economii mari precum Italia (134,8%), Grecia (163,9%) și Spania (121,8%) au o datorie publică mult mai ridicată, ceea ce le pune într-o situație economică mai dificilă, având o marjă limitată de manevră fiscală.

Cheltuielile guvernamentale și veniturile publice

În 2023, cheltuielile guvernamentale ale României au fost de 40,3% din PIB, un nivel mai scăzut decât media Uniunii Europene (49%) și a Zonei Euro (49,5%). Aceasta sugerează că România are un control mai strict asupra cheltuielilor publice, ceea ce ar putea fi un aspect pozitiv, având în vedere necesitatea de a reduce deficitul bugetar.

Pe de altă parte, veniturile guvernamentale ale României în 2023 au fost de doar 33,7% din PIB, mult sub media Zonei Euro (45,9%) și a Uniunii Europene (45,5%). Acest raport reflectă o structură fiscală relativ subdezvoltată, în care taxele și impozitele nu generează suficiente venituri pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale. România se confruntă cu o economie destul de informală, iar reducerea acestui sector și creșterea colectării veniturilor ar putea ajuta la consolidarea fiscală.

Compararea performanței economice între România și alte state membre ale Uniunii Europene

România se află într-un context economic european destul de diversificat. În ceea ce privește evoluția PIB-ului, România a înregistrat o creștere economică mai robustă în 2022 și 2023, comparativ cu alte state europene, datorită unui sector industrial relativ stabil și alocărilor din fonduri europene.

• Polonia: În 2023, Polonia a înregistrat o creștere economică de 1,5%, fiind într-o poziție mai bună decât România, datorită unei economii mai diversificate și a unei bune gestionări a fondurilor europene.
• Ungaria: Economia Ungariei a crescut cu doar 0,9% în 2023, în timp ce România a avut o expansiune economică de aproximativ 1,5%. Totuși, Ungaria se confruntă cu un deficit bugetar mai mare și o datorie publică ridicată.
• Bulgaria: Bulgaria a înregistrat o creștere de 1,3% în 2023, similară cu România, dar cu o povară mai mică a datoriilor publice, având o politică fiscală mai restrictivă.
• Germania: Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creștere economică de doar 0,3% în 2023, semnând o performanță economică mult mai slabă comparativ cu România. Aceasta reflectă efectele crizei energetice și ale încetinirii industriei auto și a sectorului manufacturier.

5. Deficitele externe și vulnerabilitățile economice ale României

În ceea ce privește deficitele externe, România se confruntă cu un deficit de cont curent semnificativ. În 2023, deficitul contului curent al României a fost de aproximativ 7,8% din PIB, mult peste media Uniunii Europene (2,5%) și a Zonei Euro (2,8%). Acest deficit a fost alimentat în principal de deficitul comercial și de transferuri externe mai mari, ceea ce face ca economia românească să depindă într-o măsură considerabilă de importuri.

Comparativ, alte state din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia și Ungaria, au deficite externe mai mici, ceea ce le conferă o poziție mai solidă în fața crizelor economice globale.

Creșterea economică

Pe termen scurt, România se confruntă cu o încetinire economică, estimându-se o creștere de aproximativ 1% în 2024. Totuși, Comisia Europeană prognozează o accelerare a economiei în 2025, cu o creștere estimată de 2,5%. Aceste previziuni sunt susținute de alocările semnificative din fondurile europene, dar și de implementarea unor reforme structurale în domeniul fiscalității și administrației publice.

Pe termen lung, România are oportunități semnificative de creștere economică, în special în sectorul IT, al energiei verzi și al infrastructurii. De asemenea, aderarea la zona euro, odată ce deficitul și datoria publică vor fi gestionate mai eficient, ar putea sprijini stabilitatea economică.

Provocările și oportunitățile economiei României

România se află într-o poziție economică delicată în 2023, cu un deficit bugetar și un deficit extern ridicat, dar cu oportunități semnificative de creștere pe termen mediu. Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România are o datorie publică relativ scăzută și un control mai strict asupra cheltuielilor guvernamentale, dar trebuie să îmbunătățească colectarea veniturilor și să implementeze reforme structurale pentru a susține o creștere economică sustenabilă.

În contextul european, România are atât provocări, cât și oportunități, iar viitorul economic depinde de modul în care va reuși să își gestioneze deficitele, să atragă investiții și să implementeze reformele necesare pentru a sprijini o creștere economică durabilă pe termen lung.