Ministrul olandez al Justiției vorbește despre suspecții arestați pentru jaful de la Drents

„Cei doi suspecți implicați în jafului de artă de la Muzeul Drents nu pot decât să se învinovățească pe ei înșiși pentru faptul că identitatea lor a fost dezvăluită”, afirmă ministrul Justiției și Securității, Van Weel. Conform ministrului, suspecții au avut de ales între a spune unde se află obiectele de artă sau de a permite ca numele și fotografiile lor să fie publicate pe internet, scrie nos.nl. Pe de altă parte, este neclar de ce nu au fost publicate date și despre al treilea suspect, o femeie din Heerhugowaard

„Poliția știe că au fost prezenți în muzeu. Dacă refuză să spună unde sunt aceste comori, aceasta este una dintre metodele prin care se poate vedea dacă restul populației i-a recunoscut”, a declarat Van Weel.

Joi, 30 ianuarie, Poliția olandeză a publicat numele și fotografiile a doi suspecți, fără a le mai blura fețele. În general, Poliția este foarte rezervată în astfel de cazuri. Pentru publicarea identității suspecților, polițiștii trebuie să demonstreze că există un interes public major, cum ar fi siguranța publică. De asemenea, Parchetul trebuie să fie de acord cu această măsură.

În cadrul unei declarații oficiale, Parchetul a arătat că este necesar ca suspecții să fie acuzați de o infracțiune care prevede o pedeapsă minimă de opt ani de închisoare.

„Criza de timp a avut un rol esențial în această decizie, pentru că recuperarea obiectelor de artă este urgentă”, mai spune Van Weel.

„Dacă sunt pe cale să fie transportate în străinătate, ascunse sau distruse, atunci fiecare secundă contează”.

Ministrul Justiției și Securității a negat că autoritățile române au cerut dezvăluirea informațiilor. „Nu s-a insistat asupra unor măsuri suplimentare”, a asubliniat el.

Conform ministrului olandez, furtul este „o lovitură uriașă pentru România”.

„Nu este vorba despre spargeri obișnuite, ci despre obiecte cu o valoare cultural-istorică imensă.”

El mai recunoaște că există presiuni internaționale în acest caz. „Este responsabilitatea politicienilor să gestioneze această presiune, astfel încât Poliția și Parchetul să își poată face treaba.”

Avocatul unuia dintre inculpați a criticat publicarea numelui și fotografiei clientului său, considerând măsura exagerată pentru că acesta fusese deja arestat.

Van Weel a declarat că autoritățile au luat o decizie bine cântărită.

„Dacă cineva are îndoieli, inclusiv avocatul suspectului, poate aduce acest argument în instanță – acesta este farmecul statului de drept. Întotdeauna există o tensiune între protejarea vieții private și desfășurarea anchetei”, afirmă Sven Brinkhoff, profesor de drept penal la Universitatea din Amsterdam.

Brinkhoff explică că amenințarea cu publicarea imaginilor suspectului este o metodă folosită frecvent în cazurile în care aceștia nu au fost încă arestați, de exemplu, în timpul revoltelor de la meciurile de fotbal sau în cazul suspecților aflați în străinătate. „Li se spune că vor apărea în imagini identificabile dacă nu se predau, iar în astfel de situații, mulți aleg să colaboreze.”

Chiar și așa, profesorul spune că nu cunoaște cazuri în care numele și pozele suspecților să fie făcute publice după arestarea acestora.

Și Joep Lindeman, profesor de drept procesual penal la Universitatea din Utrecht este de acceași părere. El spune că o astfel de situație este fără precedent.

„Este vorba despre opere de artă deosebite, împrumutate de la un alt muzeu din străinătate. Cred că acest aspect a determinat autoritățile să ia măsuri mai puțin obișnuite”, spune Lindeman.

„Până la urmă, instanța va decide dacă autoritățile au luat decizia corectă, mai spune el.„Este posibil ca acest lucru să ducă la o pedeapsă mai mică în cazul unei condamnări”.