Marcel Boloș, avertisment pentru România: Riscăm să pierdem 1,76 miliarde euro din PNRR

România se confruntă cu un risc major în ceea ce privește finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întrucât ar putea pierde 1,76 miliarde de euro dacă nu sunt îndeplinite la timp jaloanele restante din Cererea de plată 3. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a atras atenția că această sumă ar reprezenta aproape întreaga valoare netă a cererii, ceea ce ar lăsa România cu fonduri minime pentru proiectele de dezvoltare.

Boloș, despre principalele probleme: guvernanța companiilor de stat, pensiile speciale și infrastructura

Potrivit oficialului, mai multe jaloane esențiale se află în pericol de a nu fi respectate, iar acestea vizează domenii strategice pentru economia și administrația țării. Printre cele mai problematice aspecte se numără:

• Reforma guvernanței corporative în companiile din sectorul energetic, care presupune un proces transparent și profesionist de selectare a directorilor și administratorilor.
• Selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituție care trebuie să supervizeze eficiența companiilor de stat.
• Pensiile speciale, un subiect sensibil care a generat multiple dezbateri și modificări legislative.
• Licitațiile pentru proiecte de infrastructură, unde întârzierile și problemele birocratice ar putea afecta absorbția fondurilor europene.

22:08, 27.12.2024 • ECONOMIE

Se deschide o fabrică mare în România. A fost deja semnat contractul

22:17, 10.12.2024 • ECONOMIE

Marcel Boloș, anunț important de la reuniunea ECOFIN: România primește șapte ani pentru ajustare fiscală

Marcel Boloș a explicat că neîndeplinirea acestor jaloane poate avea consecințe grave asupra bugetului României și asupra capacității țării de a atrage investiții din fonduri europene.

„Contractele de mandat încheiate cu directorii și cu administratorii de companii au clauzele de reziliere a contractelor, care sunt condiționate de plata unor salarii compensatorii. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedește a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate.

Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon – discutăm de 300 de milioane de euro – pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor și în felul acesta pierdem o grămadă de bani.

Să nu uităm că vin reformele și mai dure în Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care țin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe și mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a declarat ministrul pentru Agerpres.

Una dintre marile probleme identificate de Comisia Europeană este modul în care sunt selectați directorii companiilor de stat. Deși aceștia au fost numiți conform legislației naționale, procesul nu a respectat cerințele stricte impuse de Bruxelles. Marcel Boloș a precizat că, teoretic, contractele acestor directori pot fi reziliate, însă acest lucru presupune plata unor salarii compensatorii, ceea ce ar genera costuri suplimentare.

Mai grav este faptul că, din cauza unei proceduri administrative neconforme, România riscă să piardă 300 de milioane de euro, doar din cauza nerespectării criteriilor de selecție a administratorilor. Ministrul a avertizat că acest aspect este doar începutul, întrucât urmează reforme și mai dure în PNRR, iar dacă România întâmpină dificultăți la jaloanele administrative, problemele vor fi și mai mari în fața unor reforme complexe, cum ar fi reforma fiscală sau cea a pensiilor.

Pensiile speciale, subiectul care poate bloca fondurile europene

O altă problemă esențială este reforma pensiilor speciale, asupra căreia Comisia Europeană a avut rezerve de-a lungul timpului. Deși legislația adoptată a fost validată de Bruxelles, modificările ulterioare făcute de Parlament sau Guvern au redeschis discuțiile privind ireversibilitatea reformelor. Aceasta este o regulă de bază în PNRR, care prevede că orice jalon odată închis trebuie să rămână în forma stabilită inițial, fără a fi supus modificărilor politice ulterioare.

Ministrul a subliniat că, dacă România continuă să redeschidă jaloane deja aprobate, va avea de suportat costuri suplimentare uriașe. Acest risc este considerat inacceptabil, având în vedere că fondurile PNRR reprezintă baza celor 113 obiective de investiții ale țării, cu o valoare totală de 28 de miliarde de euro.

„Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor.

Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm.

Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Discutăm de un buget imens și o miză mult prea mare pe care o avem în ceea ce privește modernizarea României”, a mai precizat oficialul.

Următoarea cerere de plată: un nou test pentru România

În lunile iunie-iulie 2025, România urmează să depună o nouă cerere de plată, care are o valoare de 2,7 miliarde de euro. Aceasta va aduce în prim-plan provocări suplimentare, deoarece include reforme deosebit de complexe, precum:

• Reforma pensiilor generale
• Reforma fiscală
• Legea taxării mijloacelor de transport poluante
• Codul Urbanistic

Dacă aceste jaloane nu vor fi îndeplinite, România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro, o sumă care ar afecta direct proiectele de investiții. Marcel Boloș a avertizat că miza este uriașă, iar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a evita pierderea fondurilor.