Ministerul Educației a propus recent modificarea planurilor-cadru pentru licee, vizând, printre altele, reducerea semnificativă a orelor alocate disciplinei Istorie. Această decizie a generat reacții vehemente din partea comunității academice și a societății civile, care avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale unei astfel de măsuri.

Istoria, redusă la tăcere?

Conform noilor propuneri, elevii de la profilul real, precum cel de matematică-informatică, ar urma să studieze Istoria doar o oră pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a, urmând ca în clasele superioare această disciplină să fie eliminată din trunchiul comun. În prezent, acești elevi beneficiază de câte o oră de istorie pe săptămână pe tot parcursul liceului. Deși se mențin cursuri tematice precum „Istoria Evreilor. Holocaustul” la clasa a XI-a și „Istoria comunismului din România” la clasa a XII-a, specialiștii avertizează că fără o bază solidă în istoria generală, aceste cursuri riscă să fie percepute izolat, fără a oferi o înțelegere profundă a contextului în care au avut loc aceste evenimente.

Reacția Facultății de Istorie: un semnal de alarmă

Facultatea de Istorie a Universității din București și-a exprimat public dezacordul față de aceste modificări, subliniind impactul negativ pe care îl pot avea asupra formării civice a tinerilor și asupra dezvoltării gândirii critice. Într-un comunicat oficial, reprezentanții facultății au declarat:

„Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei, succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.„

Această poziție subliniază rolul esențial al studiului istoriei în dezvoltarea unei societăți informate și responsabile. Reducerea orelor dedicate acestei discipline ar putea duce la o înțelegere superficială a trecutului, făcând tinerii mai susceptibili la manipulare și dezinformare.

Istoria ca fundament al gândirii critice

Studiul istoriei nu se rezumă doar la memorarea unor date și evenimente. El oferă tinerilor instrumentele necesare pentru a analiza și înțelege evoluția societăților, pentru a discerne între adevăr și fals și pentru a dezvolta o perspectivă critică asupra informațiilor cu care sunt bombardați zilnic. Într-o eră a dezinformării și a proliferării teoriilor conspiraționiste, cunoașterea istoriei devine un antidot esențial împotriva ignoranței și a manipulării.

Consecințele pe termen lung ale ignoranței istorice

Ignorarea sau minimalizarea importanței studiului istoriei poate avea efecte devastatoare asupra societății. Fără o înțelegere clară a trecutului, tinerii riscă să repete greșelile anterioare, să cadă pradă ideologiilor extremiste și să dezvolte atitudini xenofobe. Mai mult, lipsa unei perspective istorice solide îi face vulnerabili în fața pseudo-științei și a teoriilor conspiraționiste, fenomene care deja afectează grav societatea contemporană.

Apel la reevaluare

În lumina acestor argumente, Facultatea de Istorie solicită Ministerului Educației o reevaluare urgentă a deciziei de reducere a orelor de istorie în licee. Este esențial ca factorii decizionali să recunoască importanța acestei discipline în formarea tinerilor și în consolidarea unei societăți democratice și informate.

Istoria, o busolă pentru viitor

Într-o lume în continuă schimbare, cunoașterea istoriei oferă tinerilor repere esențiale pentru a naviga prin complexitatea societății moderne. Reducerea orelor dedicate acestei discipline echivalează cu privarea unei generații de instrumentele necesare pentru a înțelege și a modela viitorul. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne asigurăm că tinerii beneficiază de o educație completă și echilibrată, în care istoria ocupă un loc central.

Comunicatul integral al Facultății de Istorie:

”COMUNICAT FIUB

Facultatea de Istorie a Universității din București își exprimă puternica îngrijorare față de proliferarea în spațiul public a unor activități desfășurate recent de persoane fizice sau entități juridice care comemorează sau omagiază persoane care s-au făcut vinovate de crime contra umanității, crime de război, asasinate și violențe cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. În secolul al XX-lea au existat, în diverse țări, inclusiv în România, regimuri nedemocratice care au ucis în mod criminal milioane de oameni, iar responsabilitatea noastră, a societății de astăzi este a de împiedica repetarea unor asemenea episoade tragice.

Facultatea de Istorie a Universității din București atrage cu tărie atenția asupra faptului că orice utilizare, formă de diseminare și utilizare în scopuri de propagandă a însemnelor, simbolurilor și ideilor având caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război este interzisă și sancționată în acord cu prevederile legale prevăzute în  OUG 31/ din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și Legea Nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Facultatea de Istorie a Universității din București reiterează importanța apărării valorilor democratice, a drepturilor și libertăților individuale și cetățenești și condamnă cu fermitate orice formă de încălcare a acestora. De asemenea, Facultatea de Istorie a Universității din București respinge cu fermitate orice formă de manifestare, promovare sau afiliere la activități, acțiuni sau entități care diseminează însemne, imagini, simboluri și idei de tip fascist, legionar, rasist, antisemit sau xenofob. Condamnăm orice formă de susținere a unor figuri nefaste din istoria noastră, precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sau alte persoane sau mișcări care s-au făcut vinovate de asasinate, crime de război sau acțiuni xenofobe, antisemite și rasiste.

Facultatea de Istorie,

Universitatea din București”