Românii din Congo: între mercenariat, afaceri murdare și conexiuni periculoase

Aproape 290 de cetățeni români au ajuns acasă dintr-o zonă de conflict din estul Republicii Democrate Congo, într-o operațiune rapidă de extragere care a ridicat semne de întrebare atât despre scopul lor în regiune, cât și despre legăturile lor cu grupuri și interese internaționale obscure.

Cei recuperați, majoritatea bărbați cu un trecut militar sau de securitate, nu au oferit multă transparență despre motivele lor, iar întoarcerea lor a fost marcată de un filtru epidemiologic și o presupusă sesiune de debriefing organizată de serviciile de informații ale României, care încercau să stabilească dacă aceștia au avut contacte cu organizații ce ar putea pune în pericol securitatea națională.

În mijlocul acestei povești se află un nume controversat: Horațiu Potra. Fost legionar francez și un personaj cu o rețea extinsă de contacte în Africa și în rândul fostelor regimuri dictatoriale din Europa de Est, Potra a fost liderul unei grupări de mercenari români care au ajuns în Congo în 2022. Aceștia, cu puști de asalt în brațe și echipamente militare sofisticate, aveau ca misiune protejarea aeroporturilor și instruirea forțelor locale, însă, potrivit unor surse, s-ar fi aflat și în mijlocul unor afaceri mai puțin legale, implicând minerale prețioase și riscuri geopolitice.

Mercenarii români: o armată de umbră

21:55, 01.02.2025 • ACTUALITATE

Mercenarii români din Congo au revenit în seara aceasta acasă (Video)

07:09, 30.01.2025 • Internațional

Mercenarii români din Congo: prizonieri, nu evacuați

Deși imagini cu aceștia au apărut pe rețelele de socializare și au fost distribuite pe larg în presa internațională, descriind „bărbați albi înarmați până în dinți” care se plimbau prin jungla africană, mercenarii români nu erau priviți doar ca simpli protectori. În realitate, aceștia făceau parte dintr-un joc geopolitic mai complex, legat de resursele naturale ale regiunii și influențele externe, în special cele ale Rusiei. Unii dintre ei au fost confundați cu soldații Grupului Wagner, un mercenar rus aflat în centrul multor conflicte din Africa și nu numai.

În ceea ce privește legăturile cu Rusia, Potra nu și-a ascuns niciodată apropierea față de ambasada rusă din București, iar fotografiile sale alături de figuri politice naționaliste din România au stârnit și ele controverse. De altfel, Potra a fost implicat și în instruirea gărzilor de corp ale liderilor din Republica Centrafricană, o misiune plătită de Moscova, care sugerează o apropiere de interesele Kremlinului în regiune.

Un pas înapoi pentru România

În ciuda susținerii activităților acestora de către diverse entități din sectorul privat și guvernamental, inclusiv medierea unor transporturi charter pentru extragerea acestora din Congo, autoritățile române au insistat că nu au fost implicate direct în operațiunile de recrutare sau în direcționarea acestora spre zone de conflict. Ministerul Afacerilor Externe a explicat că, în baza dreptului cetățenilor români de a primi asistență consulară, s-a asigurat repatrierea acestora. Însă faptul că aceștia nu au fost însoțiți de mai multe informații și clarificări cu privire la activitățile lor în Congo ridică multe semne de întrebare.

Cine sunt „Romeos”-ii?

Conform unor anchete, mercenarii români din Congo, porecliți „Romeos”, proveneau din rândul unor foști militari, polițiști și chiar angajați ai ministerelor de forță din România. Cei mai mulți dintre aceștia erau atrași de salariile mult mai mari decât cele din țară, dar și de statutul dobândit prin apartenența la această rețea secretă. Totuși, lipsa de pregătire în strategii militare și dificultățile întâmpinate în timpul misiunii din Congo au arătat cât de fragilă era această armată de umbră, care, în loc să protejeze obiectivele strategice din estul Congo, a ajuns, în multe cazuri, să devină o țintă ușoară pentru forțele locale.

Sursa: DEUTSCHE WELLE / Rador Radio România