România riscă un dezastru industrial: Impactul taxelor pe energie asupra economiei

România se află într-o perioadă în care ambițiile Uniunii Europene de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 impun țării noastre și altor state membre să adopte măsuri economice și legislative din ce în ce mai stricte.

În acest context, una dintre soluțiile adoptate este implementarea unor taxe pe consumul de energie electrică. Deși aceste măsuri sunt menite să sprijine tranziția către o economie mai verde, ele riscă să pună o presiune uriașă asupra industriei românești, afectându-i competitivitatea pe piața globală și punând în pericol locurile de muncă.

Presiunea costurilor pe producătorii industriali

Majoritatea producătorilor români nu au opțiunea de a transfera creșterea costurilor către clienți fără a-și afecta competitivitatea, se arată într-un document guvernamental consultat de PUTEREA. De altfel, aceștia sunt deja confruntați cu o presiune imensă pe costurile lor de producție. Pe de o parte, măsurile stricte de protecție a mediului și taxele pe consumul de energie electrică au crescut costurile, iar pe de altă parte, aceștia sunt expuși unei concurențe puternice din regiuni ale lumii unde reglementările privind emisiile de carbon și eficiența energetică sunt mult mai permisive. Este evident că acești factori creează o presiune tot mai mare asupra producătorilor industriali români, care, în multe cazuri, nu mai pot face față provocărilor.

Un risc economic și social: Relocarea industriei și pierderea locurilor de muncă

Unul dintre cele mai mari riscuri ale acestui fenomen este relocarea activităților industriale în afacerea Uniunii Europene. Dacă taxele pe consumul de energie electrică devin prea mari, există pericolul ca multe dintre industriile românești să își mute producția în alte părți ale lumii unde măsurile ecologice sunt mai relaxate. Acest lucru ar putea duce la o pierdere masivă a locurilor de muncă în sectoare economice vitale pentru economia națională și, implicit, la un impact negativ asupra economiei României. În plus, acest fenomen ar însemna și o pierdere semnificativă a eforturilor UE de reducere a emisiilor de CO2, întrucât mutarea industriei într-o zonă cu reglementări mai permisive ar însemna că nu s-ar mai înregistra aceleași reduceri ale emisiilor de carbon.

Un cadru legislativ complicat

Pe lângă creșterea costurilor, există și o complexitate administrativă semnificativă, mai ales în ceea ce privește reglementările fiscale. De exemplu, Legea nr. 220/2008, care reglementează certificatele verzi și promovarea energiei din surse regenerabile, impune o taxă suplimentară pe consumul de energie electrică. Chiar și în acest context, nu toate companiile beneficiază de aceleași excepții, iar sectorul industrial, în mod special, se confruntă cu un cadru legislativ care nu ține cont de specificul fiecărei industrii.

Astfel, schemelor de ajutoare de stat, cum ar fi exceptările de la plata taxelor pe energie, se aplică doar anumitor categorii de consumatori finali. Aceste măsuri sunt menite să protejeze anumite sectoare de activitate, dar limitează accesul la sprijinul necesar pentru întreaga industrie românească. Totodată, aceste excepții sunt reglementate prin hotărâri guvernamentale, care pot varia de la an la an, adăugând un nivel suplimentar de incertitudine și volatilitate pentru companiile care depind de aceste ajutoare.

De ce este periculos acest context pentru România?

Într-o perioadă în care economia României este deja vulnerabilă din cauza scăderii ponderii industriei în PIB, aceste taxe și reglementări pot accelera declinul unor sectoare economice strategice. Industria românească, în special sectorul energo-intensiv, este într-o competiție acerbă cu regiunile mai puțin dezvoltate din Asia sau alte colțuri ale lumii, unde reglementările de mediu sunt mult mai permisive.

Aceste măsuri de protecție a mediului pot avea un impact major asupra competitivității industriei românești și pot conduce la o scădere semnificativă a producției și chiar la închiderea unor capacități de producție. În plus, pe termen lung, România ar putea risca să piardă miliarde de euro din fondurile PNRR destinate pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii industriale, o pierdere care ar putea afecta grav dezvoltarea țării.

Soluții

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență ce vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie, destinat să le ofere o reducere semnificativă a taxelor aferente achiziționării certificatelor verzi impuse prin Legea nr. 220/2008. Scopul principal al acestui proiect este combaterea riscurilor de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și asigurarea sustenabilității economice pentru sectorul industrial din România în fața creșterii costurilor energiei electrice.

Oportunități și provocări pentru industria românească

Schema propusă are un impact direct asupra firmelor din sectoarele electro-intensive, care sunt vulnerabile la fluctuațiile pieței de energie din surse regenerabile. Prin acest proiect de act normativ, Guvernul urmărește reducerea riscurilor de relocare a producției în afaceri care nu sunt supuse aceleași reglementări privind certificatele verzi. Conform noii reglementări, ajutoarele vor fi acordate sub forma unor reduceri de până la 85% din costurile generate de achiziționarea certificatelor verzi pentru energia electrică consumată de aceste companii.

Aceste măsuri sunt menite să protejeze competitivitatea întreprinderilor românești, care riscă să devină mai puțin competitive pe piețele internaționale din cauza costurilor ridicate cu energia regenerabilă. În acest context, Guvernul estimează că aproape 200 de mari consumatori de energie vor beneficia de aceste ajutoare, în cadrul unui buget total de 578,4 milioane de euro. Totodată, ajutoarele acordate nu vor depăși 150 de milioane de euro anual.

Impactul asupra pieței muncii și industriei

Măsura propusă vine și cu o serie de condiționalități legate de păstrarea locurilor de muncă. Astfel, beneficiarii schemei vor trebui să se angajeze să nu reducă numărul de angajați cu mai mult de 25% și să mențină activitatea în Spațiul Economic European pentru o perioadă de 5 ani. În plus, schema ajută la prevenirea declinului industriei prin menținerea unei activități economice stabile și crearea de noi locuri de muncă, prin susținerea eficienței energetice și a noilor investiții.

Un alt aspect pozitiv este protejarea forței de muncă cu un grad înalt de calificare, esențială în sectoarele industriale expuse riscurilor legate de energia regenerabilă. Prin sprijinul acordat, Guvernul speră să mențină în funcțiune industriile strategice și să le ajute să depășească provocările economice impuse de tranziția energetică.

Conformitatea cu normele europene

Proiectul de ordonanță se aliniază la legislația Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, în special Comunicarea Comisiei Europene din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Acesta se încadrează în angajamentele României de a susține tranziția către o economie mai ecologică, promovând utilizarea surselor regenerabile și reducerea amprentei de carbon.

Măsurile de ajutor de stat au fost concepute astfel încât să reducă riscurile de defocalizare a industriei, evitând în același timp o instabilitate economică majoră, care ar putea afecta populația prin creșterea prețurilor la energie și scăderea locurilor de muncă.

Sustenabilitate și viitor

Pe termen lung, schema de ajutor de stat propusă are și un impact ecologic semnificativ. Contribuind la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național, proiectul va ajuta România să atingă obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să se alinieze la cerințele Uniunii Europene privind tranziția energetică. Mai mult, această măsură ar putea impulsiona dezvoltarea unor noi tehnologii în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra economiei pe termen lung.