Cum demontează Marcel Ciolacu, punct cu punct, criticile aduse la actualul Buget de Stat

Marcel Ciolacu – discursul premierului la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea proiectului de buget pe anul 2025 a cuprins argumente pro, subliniind creșterile în sectoarele-cheie și demontând criticile aduse, în special de membrii opoziției.

Marcel Ciolacu, prim-ministrul Guvernului României: „Avem la dispoziție 17,5 miliarde de euro”

Avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Avem la dispoziție în acest an 17,5 miliarde de euro și cu certitudine voi pune o presiune uriașă pe fiecare ministru și autoritate publică să cheltuie toți acești bani.

„Nu există austeritate atunci când majorezi investițiile la 150 de miliarde de lei pe an”

11:50 • Puterea Tv

Buget 2025. Marius Budăi: „Există zone unde pensionarii pot să lucreze în continuare”

13:13, 01.02.2025 • POLITICĂ

Fără creșteri salariale și indexări ale pensiilor în 2025. Ministrul Finanțelor: Ne vom ține de promisiune

Și asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde așteptările românilor sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea Educației. Acești bani înseamnă mai ales resurse care ajung la companii românești de construcții, la furnizori de servicii și echipamente, la firme locale de IT. 

Premierul a punctat și faptul că dezvoltarea locală va beneficia de peste 27 de miliarde de lei.

Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile țării, nu ajutăm primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate și racordarea la alimentare cu apă și gaze. Toate aceste proiecte le execută sute și mii de firme locale de toate dimensiunile, din regiunile respective.

„Nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești”

Sunt fonduri vitale care alimentează în final tot mediul antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești.

De la IMM plus, la programul pentru marea industrie de 1.000.000.000 euro, de la schema de ajutor de stat pentru investiții regional,  la cea de stimulare a investițiilor mari în România, de la Construct Plus pentru materiale de construcții și până la Invest Alim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimentare, toate sunt bugetate.

Sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanție.

Marcel Ciolacu demontează criticile aduse Bugetului 2025

1. Bugetul este prea generos cu cheltuielile

Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât venituri. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales de contextul economic, de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Și vă dau câteva exemple Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv și nu doar din banii europeni.

Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și-l comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor. Iar între 2025 și 2027 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre. Este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană. Prin planul bugetar structural am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a dezvolta țară 7 ani și am de gând să o folosesc la maxim în același timp cu a ne onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și să ne încadrăm în 7% din PIB.

2. Cheltuim prea mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor

Este o altă critică constantă la adresa bugetului. Însă cei care acuză asta uită ceva, în mod deliberat. Astfel, fără a forța acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și a puterii de cumpărare din ultimii ani, acum nu că am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur și simplu n-am fi avut deloc forță de muncă.

Doar prin creșterea constantă a salariului minim am adus media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 euro net. Asta a permis creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv cu românii reveniți după ani de muncă în Europa, e drept, încă sub necesarul economiei.

3. Plafonarea la energie

Cazul care sintetizează cel mai bine situația actuală este cel legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze, de exemplu. Suntem acuzați simultan, ba, că am cheltuit prea mult cu această plafonare și trebuie să-i punem punct rapid. Ba că dacă nu continuăm, va fi apocalipsa facturilor energetice.

Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare prin comasări și pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situa situațiile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de șefii companiilor de stat. Nu faci performanță clară, nu poți avea bonusul.

Marcel Ciolacu a anunțat că va ține cu strictețe la reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB și solicită tuturor angajaților statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget.

Îi cer de asemeni ministrului de Finanțe să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o țară ca afară, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media Uniunii Europene. Nu avem cum să obținem asta. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai asta își propune.

Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent, pentru că prudența este cea care îl caracterizează pe ministrul Tanczos Barna.