Viziunile ”geozgubilitice” ale lui Trump – cu bocancii printre porțelanuri

Donald Trump, recent reinstalat la Casa Albă, nu a pierdut timpul și și-a reluat stilul caracteristic de a trata politica externă ca pe o negociere imobiliară de lux. Dar de data asta, a trecut la nivelul următor: nu mai discută doar tarife și acorduri comerciale, ci propune reconfigurări teritoriale globale cu o nonșalanță care l-ar face invidios și pe un împărat roman.

De la ideea că SUA ar trebui să cumpere Groenlanda la cea că Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american, de la dorința de a recontrola Canalul Panama la soluția „simplă” pentru Gaza (mutarea palestinienilor în Egipt), noul mandat al lui Trump pare să fie marcat de o geopolitică pe steroizi. Dacă tot e în joc rearanjarea planetei ca pe o tablă de Monopoly, hai să-i ducem ideile până la capăt și să propunem și noi un plan de redistribuire a lumii pe aceeași logică, dar și mai… spectaculoasă.

I. Trump, marele arhitect al hărților

Să analizăm principalele sale „propuneri geostrategice” recente:

1. Groenlanda: Oferta pe care Danemarca n-a putut s-o refuze… și totuși a refuzat-o

Trump a reluat ideea din primul său mandat: SUA ar trebui să cumpere Groenlanda de la Danemarca. Argumentul? „Danemarca oricum pierde bani cu insula asta uriașă și rece, hai să le facem un serviciu și să le luăm problema de pe cap.”

Numai că danezii nu sunt dispuși să-și vândă teritoriul, așa cum n-au fost nici acum cinci ani. Dar Trump nu renunță: pare convins că totul are un preț, iar dacă până acum n-a reușit să convingă, poate că urmează o ofertă „de nerefuzat”.

2. Canada, „al 51-lea stat american”

Trump a ridicat din nou problema relației cu Canada, de data aceasta într-un mod mai radical: de ce să nu devină direct parte din SUA? Aparent, ideea a fost prezentată inițial într-un context „semi-glumeț”, dar, având în vedere stilul lui Trump, cine mai poate face diferența între glumă și plan de acțiune?

Din perspectiva lui, Canada „profită de americani” prin tratatele comerciale și prin „politicile sale socialiste”, așa că soluția ideală ar fi să fie „integrată” și să devină oficial cel de-al 51-lea stat. Firește, canadienii nu sunt impresionați, iar Trudeau pare să fi dezvoltat un nou tic nervos ori de câte ori este întrebat despre asta.

3. Panama și dorința de „a lua înapoi” Canalul

Un alt punct care l-a obsedat pe Trump în ultima vreme este Canalul Panama. Într-un discurs recent, a sugerat că SUA „au fost proaste” că au renunțat la controlul canalului și că poate ar trebui să „corecteze greșeala istorică”.

Panama, firește, nu vede lucrurile la fel. Canalul este unul dintre cele mai importante puncte economice și strategice ale lumii, iar ideea ca SUA să revină ca administrator ar fi privită drept o amenințare serioasă la suveranitatea națională. Dar, după cum știm, Trump nu crede prea mult în suveranitatea altora.

4. Fâșia Gaza – soluția simplă a unui președinte care urăște complicațiile

În cel mai pur stil „rezolvăm problema rapid”, Trump și echipa sa au venit cu o idee „ingenioasă”: de ce să nu fie mutată populația palestiniană în Egipt și Iordania?

Propunerea, primită cu consternare de toți cei care înțeleg ce înseamnă geopolitica Orientului Mijlociu, a fost rapid respinsă de Egipt, care a transmis ferm că nu este dispus să primească milioane de refugiați și că ideea este absurdă. Dar, ca și în cazul Groenlandei, Trump pare să creadă că „insistența rezolvă totul”.

II. Planul nostru „geozgubilitic” pentru reașezarea lumii

Dacă tot suntem în plină eră a retrasării hărților după bunul plac, hai să venim și noi cu o serie de reforme teritoriale care să „echilibreze” situația globală.

1. Ucraina – oferită Danemarcei

Dacă Trump e obsedat de Groenlanda și o vrea americană, atunci hai să-i oferim Danemarcei un teritoriu de schimb: Ucraina. Danemarca are experiență în administrarea regiunilor friguroase și poate aduce un model de dezvoltare nordic într-o zonă devastată de război. Cine ar putea refuza un asemenea târg?

2. Groenlanda – repartizată Ungariei

Dacă Trump crede că Groenlanda poate fi vândută, atunci hai să o repartizăm altfel: Ungariei. Orbán oricum este în căutare de noi „spații vitale” și adoră ideea de „lume maghiară extinsă”. În plus, Groenlanda ar putea deveni un hub al conservatorismului arctic, cu Viktor Orbán ridicând statui în cinstea „valorilor tradiționale” pe ghețari.

3. Panama – unită cu Noua Zeelandă

Dacă SUA vrea Canalul Panama, hai să-l punem undeva unde Trump nu poate ajunge: în Noua Zeelandă. Noua Zeelandă e cunoscută pentru izolare, iar combinarea sa cu Panama ar crea o nouă „superputere a logisticii”. În plus, orice american care ar vrea să revendice canalul ar trebui să zboare 15.000 de kilometri pentru a ajunge acolo.

4. Rusia – ocupată de St. Kitts & Nevis

Dacă Trump vrea să rearanjeze influențele geopolitice, propunem o mutare radicală: Rusia să fie administrată de St. Kitts & Nevis, o țară cu 50.000 de locuitori din Caraibe. O asemenea decizie ar „recalibra” influența globală și ar transforma Kremlinul într-o stațiune all-inclusive.

5. Fâșia Gaza – administrată de Insulele Fidji

Dacă Trump crede că Egiptul ar trebui să „preia” Gaza, noi propunem ceva mai creativ: Fidji! În loc să avem rachete și război, Gaza ar putea deveni un paradis turistic pacific, unde conflictele se rezolvă cu dansuri tradiționale și festivaluri de pește preparat direct pe plajă.

Trump, „strategul” care redesenează lumea ca pe un hotel de lux

Dacă ar putea, Trump probabil ar decide că Germania trebuie să fie cumpărată de Disney, China să fie închiriată de Arabia Saudită, iar Alaska să fie returnată Rusiei „ca să vedem ce fac cu ea”.

Viziunea sa asupra lumii nu se bazează pe diplomație, ci pe tranzacții. O viziune de tip „ce putem cumpăra, muta, forța sau amenința”. Dacă ar fi avut ocazia, probabil ar fi propus și mutarea ONU la Mar-a-Lago, ca să aibă control total asupra „discuțiilor inutile” despre drepturile internaționale.

Dar cum istoria a demonstrat, lumea reală nu funcționează pe logica lui Trump. Păcat doar că planeta trebuie să suporte încă patru ani de experimente ale unui președinte care își joacă propria partidă de Risk, dar cu oameni reali pe tabla de joc.

Aberația cea mai recentă:

Recent, președintele american Donald Trump a propus ca Statele Unite să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, cu intenția de a transforma această regiune devastată de război într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”. Planul său include relocarea celor aproximativ 2 milioane de palestinieni în țări vecine precum Egipt și Iordania. Această propunere a stârnit reacții puternice la nivel internațional.

Reacția UE

Uniunea Europeană a subliniat că Fâșia Gaza este „parte integrantă a unui viitor stat palestinian” și a reafirmat angajamentul față de soluția a două state ca singura cale către o pace durabilă între israelieni și palestinieni.

Reacția ONU

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat împotriva oricărei tentative de „epurare etnică” în Gaza, subliniind importanța respectării dreptului internațional și evitării acțiunilor care ar putea agrava situația.

Reacțiile din partea palestinienilor au fost vehemente. Mulți au respins categoric ideea relocării forțate, afirmând că nu vor părăsi teritoriul lor ancestral. Protestele și declarațiile de opoziție față de planul propus de Trump au fost răspândite, demonstrând rezistența puternică a comunității palestiniene față de această inițiativă.

Reacțiile liderilor arabi

De asemenea, propunerea a fost criticată de lideri arabi și de comunitatea internațională, fiind considerată o încălcare a dreptului internațional și o amenințare la adresa stabilității regionale. Mulți au comparat planul cu o formă de epurare etnică, subliniind potențialul său de a provoca noi suferințe și resentimente.

Precizări de la Casa Albă

În fața acestor reacții, administrația Trump a încercat să clarifice că propunerea este doar un punct de plecare pentru discuții diplomatice și nu reprezintă un angajament militar sau financiar imediat. Cu toate acestea, planul continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, atât în Statele Unite, cât și pe scena internațională.