Ce taxă reintroduce Guvernul și cine o va plăti?
Guvernul României se pregătește să depună cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în luna iunie 2025, însă aceasta vine cu o serie de măsuri controversate.
Printre ele se numără o reformă fiscală amplă, dar și un jalon care prevede taxarea suplimentară a mijloacelor de transport poluante. Această măsură, similară taxelor auto impuse în trecut, ar putea avea un impact major, având în vedere numărul ridicat de vehicule vechi înmatriculate în România.
O nouă taxă auto, după eșecurile din trecut
Autoritățile române au introdus anterior taxe auto care ulterior au fost declarate ilegale de Curtea Europeană de Justiție și au trebuit să fie restituite șoferilor. Ultima astfel de taxă, cunoscută drept „timbrul de mediu”, a fost eliminată după ce s-a dovedit că nu respecta legislația europeană. Impactul bugetar al acestor restituiri a fost uriaș, depășind 6,5 miliarde de lei.
În acest context, reintroducerea unei taxe pentru autovehiculele poluante ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea și legalitatea măsurii. Deocamdată, oficialii guvernamentali nu au oferit detalii clare despre modalitatea de aplicare a noii taxe.
Reforma fiscală: condiție esențială pentru accesarea fondurilor PNRR
Pe lângă taxa pe poluare, cererea de plată 4 include și angajamente fiscale ferme. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că reforma fiscală trebuie implementată conform planului convenit cu Comisia Europeană. Printre măsurile prevăzute se numără adoptarea unor scenarii fiscale propuse de Banca Mondială, menite să asigure un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025 și de 1,5% din PIB în 2026.
Dacă cererea de plată 4 nu este depusă la timp, România riscă să blocheze accesarea a 20 de miliarde de euro din PNRR. Acest lucru s-ar adăuga la problemele deja existente cu cererea de plată 3, unde fonduri de peste 1,1 miliarde de euro sunt suspendate din cauza nerespectării unor jaloane privind pensiile speciale, administrarea companiilor de stat și alte aspecte de guvernanță economică.
Problemele nerezolvate ale cererii de plată 3
Înainte ca România să avanseze la cererea de plată 4, trebuie să rezolve mai multe obstacole legate de cererea de plată 3, care are în prezent 1,1 miliarde de euro suspendați. Printre principalele probleme se numără:
- Impozitarea pensiilor magistraților, blocată de o decizie a Curții Constituționale;
- Reforma pensiilor militare, amânată pentru o nouă deliberare a CCR;
- Probleme de guvernanță economică în companiile de stat, inclusiv numiri controversate în consiliile de administrație;
- Lipsa operaționalizării AMEPIP, agenția care supraveghează companiile de stat.
Ministrul Boloș a atras atenția că, dacă decizia CCR cu privire la pensiile militare nu este favorabilă, România riscă să piardă întreaga sumă de 1,1 miliarde de euro aferentă granturilor din cererea de plată 3.
Ce urmează?
Guvernul susține că toate modificările fiscale vor fi discutate cu mediul de afaceri înainte de adoptare. Cu toate acestea, noua taxă pe poluare și măsurile fiscale impuse prin PNRR ar putea genera controverse și opoziție atât din partea cetățenilor, cât și a mediului privat.