Furtul tezaurului dacic: Muzeul Drents scapă de plata despăgubirilor. Cine va achita nota de plată?

Statul român ar putea primi despăgubiri de la guvernul olandez, și nu de la compania de asigurări, în cazul furtului tezaurului dacic expus la Muzeul Drents din Assen. Potrivit publicației RTV Drenthe, Ministerul Culturii din Olanda garantase pentru 30% din valoarea totală a poliței de asigurare, ceea ce înseamnă că acesta ar putea fi responsabil de plata daunelor.

Despăgubiri de 5,8 milioane de euro din partea guvernului olandez

Ministerul Educației, Culturii și Științei din Olanda garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro din totalul asigurării, ceea ce face ca, în caz de furt sau deteriorare, guvernul să fie parțial responsabil. Valoarea obiectelor furate – un coif de aur și trei brățări dacice – a fost stabilită la 5,8 milioane de euro, sumă pe care Olanda ar trebui să o achite în cazul în care acestea nu vor fi recuperate.

Compania de asigurări cu care a colaborat Muzeul Drents nu va suporta nicio plată, întrucât valoarea totală a obiectelor furate este mai mică decât garanția de 9 milioane de euro oferită de statul olandez. Muzeul Drents va acoperi doar franciza, însă valoarea acesteia nu a fost dezvăluită.

Lipsa evaluărilor și deficiențe în securizarea patrimoniului

Raportul Corpului de Control al premierului a evidențiat o serie de deficiențe grave în gestionarea patrimoniului național. Brățările dacice și coiful de la Coțofenești nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12, respectiv 14 ani, deși legea impune evaluări o dată la 10 ani pentru stabilirea corectă a valorii patrimoniului.

17:39, 28.01.2025 • ACTUALITATE

Ministrul Culturii a anunțat desfacerea contractului cu preaviz al directorului MNIR

16:46, 28.01.2025 • ACTUALITATE

O echipă din România va repatria „rămășițele” tezaurului dacic expus la Muzeul Drents

De asemenea, contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents ar fi fost încheiat fără avizul consiliului de administrație, document obligatoriu în astfel de cazuri. Mai mult, s-a constatat că Muzeul Drents nu avea pază umană permanentă, iar Muzeul Național de Istorie nu a solicitat măsuri suplimentare de securitate.

Investigația penală și recuperarea obiectelor

Concluziile raportului au fost trimise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar ancheta este în desfășurare. Poliția olandeză a arestat trei suspecți în legătură cu furtul, în timp ce un al patrulea este în continuare căutat. Autoritățile încearcă să recupereze artefactele, însă suspecții refuză să dezvăluie locul în care se află acestea.

Expertul în recuperarea operelor de artă Arthur Brand avertizează că există un risc de 50% ca obiectele să fi fost deja topite, dar faptul că autoritățile au reușit să identifice suspecții într-un timp relativ scurt oferă o rază de speranță.

În acest context, ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat că va propune în curând o nouă conducere interimară pentru Muzeul Național de Istorie a României, ca parte a măsurilor de reformă în gestionarea patrimoniului național.