Ce atribuții și limitări are Ilie Bolojan ca președinte interimar

După demisia lui Klaus Iohannis, România intră într-o nouă etapă politică, în care funcția de președinte interimar devine esențială pentru menținerea stabilității instituționale. Ilie Bolojan urmează să preia acest rol, devenind astfel al treilea președinte interimar al României, după Nicolae Văcăroiu (2007) și Crin Antonescu (2012). Precedentele au fost generate de suspendarea președintelui Traian Băsescu, urmată de eșecul referendumului de demitere.

Cum este desemnat un președinte interimar

Constituția României, prin articolul 98, stabilește clar ordinea în care se asigură interimatul în cazul vacantării funcției prezidențiale:

1. Președintele Senatului este primul în linia de succesiune.
2. Președintele Camerei Deputaților preia funcția interimară doar dacă președintele Senatului nu poate sau nu dorește să o asume.

20:49 • POLITICĂ

Bolojan: Sunt pregătit ca de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni

14:57 • POLITICĂ

Ilie Bolojan preia funcția de președinte interimar al României

Mandatul interimar este limitat la maximum trei luni, timp în care Guvernul trebuie să organizeze alegeri prezidențiale pentru desemnarea unui nou șef al statului. În acest context, demisia lui Klaus Iohannis a venit într-un moment oportun, permițând respectarea calendarului electoral deja stabilit.

Ce NU poate face un președinte interimar

Pentru a preveni eventuale abuzuri de putere, Constituția impune restricții clare asupra prerogativelor unui președinte interimar. Potrivit articolului 98, alineatul (2), acesta nu poate exercita atribuțiile menționate la articolele 88-90 din Constituție, ceea ce înseamnă că:

• Nu poate adresa mesaje Parlamentului – Un președinte ales poate comunica direct cu Legislativul pentru a-și exprima viziunea asupra unor probleme majore. În schimb, interimarul nu are acest drept, pentru a nu influența agenda politică.
• Nu poate dizolva Parlamentul – Chiar dacă s-ar crea o criză politică, președintele interimar nu are puterea de a convoca alegeri anticipate prin dizolvarea Legislativului.
• Nu poate organiza un referendum – Spre deosebire de un președinte ales, interimarul nu poate iniția consultări populare pentru teme de interes național.

Aceste restricții asigură că interimatul rămâne o perioadă tranzitorie, fără schimbări majore care să influențeze echilibrul de putere în stat.

Ce atribuții are un președinte interimar

Chiar dacă prerogativele sale sunt limitate, președintele interimar își păstrează o serie de atribuții esențiale pentru funcționarea statului. Printre cele mai importante se numără:

✔ Promulgarea legilor – Un președinte interimar poate semna legile adoptate de Parlament, însă nu le poate retrimite spre reexaminare, prerogativă rezervată doar unui președinte ales.
✔ Reprezentarea României în relațiile internaționale – Interimarul poate participa la evenimente internaționale și întâlniri diplomatice, însă nu poate semna tratate majore care să angajeze țara pe termen lung.
✔ Comanda forțelor armate – Președintele interimar are autoritate asupra structurilor de apărare și securitate națională, dar nu poate institui starea de urgență sau de asediu (articolul 93 din Constituție).

Deși mandatul unui președinte interimar este temporar, acesta nu este scutit de responsabilitate. Dacă săvârșește fapte care încalcă grav prevederile constituționale, poate fi suspendat, la fel ca un președinte ales. Articolul 95 din Constituție reglementează procedura de suspendare, aplicabilă și în cazul unui interimar care își depășește atribuțiile.