INTERVIU Ce consumăm cel mai des în Postul Paștelui și la ce beneficii sau riscuri ne expunem

Publicat: 25 mart. 2021, 14:15, de Andreea Borcilă, în Food , ? cititori
INTERVIU Ce consumăm cel mai des în Postul Paștelui și la ce beneficii sau riscuri ne expunem

Din popor, Postul Paștelui mai este cunoscut și ca Postul Mare, cel mai lung de peste an, ținând 40 de zile la care se adaugă și Săptămâna Patimilor. Se mai spune și că este cel mai aspru post, însă dacă facem alegerile corecte, ne putem bucura din plin de alimentație, chiar dacă „nu este de dulce”. 

Postul Paștelui a început deja de la mijlocul lunii martie și se va încheia la 1 Mai. Pentru a afla cine poate să țină post, care sunt cele mai reușite combinații de alimente sau cele mai căutate produse de către români, dar și ce anume conțin ele, Puterea.ro a stat de vorbă cu dr. Amalia Arhire, medic specialist endocrinolog, endocrinopediatru, medic nutriţionist în cadrul Clinicii KiloStop și manager al Clinicii KiloStop Junior din București. 

Care este, din punctul dvs. de vedere, cel mai consumat aliment în Postul Paștelui?

Cel mai consumat aliment în postul Paștelui e pâinea sub orice formă, dar această categorie a fost eronat lărgită și spre produsele de patiserie, covrigei sau alte alimente ambalate, care nu conțin doar făină, apă și drojdie, ci și mult ulei, zaharuri sau alți conservanți. Astfel, sunt și foarte calorice, iar unele dintre ele pot fi foarte procesate. 

Ce fel de alimente consumă românii în Postul Paștelui?

În ultima perioadă, se consumă din ce mai multe mezeluri sau derivate din soia și în locul unei alimentații de post, bogată în legume și fructe de sezon, al cărei rol ar fi fost să ne detoxifice și să ne ajute să trecem mai bine prin perioada de astenie de primăvară. 

Ce conțin ele?

Pe lângă soia, aceste alimente conțin multă sare, dar și conservanți, unii dintre ei ar fi E 120 – roșu carmin, foarte periculoși pentru sănătate, chiar și zahăr adăugat. Astfel, cauzează multe dezechilibre în organismul uman, de la alergii la afectări ale florei intestinale, indigestii, senzație de balonare sau creșteri ale valorilor tensiunii arteriale. 

Care sunt efectele alimentației bazate doar pe fructe, legume, soia pe o perioadă mai îndelungată de timp, așa cum este Postul Paștelui? 

Dietele bazate pe legume, fructe, proteine slabe sau grăsimi de bună calitate sunt benefice pentru organism, deoarece cresc aportul de vitamine, minerale, cresc hidratarea organismului, aportul de fibre și reglează, astfel, colesterolul, glicemia, tensiunea arterială și ajută în controlul greutății.

Soia e o leguminoasă care conține și proteine, chiar vegetale, are toți aminoacizii esențiali și, astfel, e asemănătoare celor de origine animală, are și carbohidrați complecși, plus grăsimi de bună calitate, fiind o alegere bună. E de subliniat, însă, că soia e un puternic fitoestrogenic (are structura asemănătoare estrogenilor) și e bine să fie consumată cu moderație. Până la câteva luni, excluderea produselor de origine animală nu duce la deficite mari, după această perioadă, însă, pot apărea deficitul de fier sau anemia, deficitul de calciu sau de vitamina B12.

Cine poate să țină post, dar mai ales cine nu ar trebui? 

Adulții sănătoși sau tinerii pot ține post fără să apară probleme de sănătate. Postul e contraindicat la pacienții cu afecțiuni oncologice, gravidele sau femeile care alăptează, la  copii sau adolescenți. Peste cinci zile, postul e contraindicat la pacienții cu anemie, insuficiență renală, TBC sau alte boli care asociază malnutriție.

Copiii pot ține post parțial sau nu? Le propunem și celor mici același regim alimentar?

Excluderea proteinelor de origine animală – carne, pește, lactate, brânzeturi sau ouă – poate cauza mari deficite pentru un corp aflat în creștere, de aceea postul peste câteva zile e contraindicat la copii și adolescenți. Se poate ține post parțial, înlocuindu-se carnea cu pește, ouă, lactate sau brânzeturi dacă nu există un deficit de fier (anemie).

Cu ce am putea să înlocuim carnea – o sursă importantă de proteine?

În post, carnea poate fi înlocuită cu soia – una dintre singurele surse de proteine vegetale cu toți aminoacizii esențiali – sau cu leguminoase – fasole boabe, linte, mazăre – dar și cu oleaginoase: nuci, semințe, măsline, avocado. 

Care sunt cele mai bune asocieri de alimente? Dar cele mai nereușite?

Cele mai bune asocieri alimentare sunt leguminoasele cu cereale (pâine cu humus/fasole bătută pentru mic dejun), paste integrale sau orez integral cu boabe (mazăre/năut) și legume la prânz, iar pentru masa de seară, fie soia cu legume, fie avocado într-o salată sau o supă/ciorbă de legume cu semințe sau boabe.

Cele mai nereușite combinații sunt carbohidrații rapizi sau cu index glicemic mare, care nu țin de foame, ba chiar cresc senzația de foame, cum ar fi cartofi cu legume și pâine sau fructe, chiar sucuri de fructe  cu produse de patiserie, covrigei sau semipreparate foarte procesate, cu multe grăsimi, zaharuri și multe calorii.

Ce se întâmplă atunci când, după o perioadă îndelungată în care am ținut post, intrăm direct în masa îmbelșugată? Cum putem face o trecere mai ușoară? 

După o perioada de post, în care sistemul digestiv a luat o pauză, reintroducerea bruscă și într-o cantitate mare a grăsimilor sau a zaharurilor poate da indigestii, chiar colică biliară sau gastrită, de aceea sunt importante cantitatea și momentul zilei.

Nu există un aliment care să ne facă tranziția mai ușoară,  dar dacă avem dimineață alimentele mai calorice sau mai greu de digerat cum ar fi: drobul/salată de beof/ouăle sau cozonacul, alături de legume sau de lactate slabe, la prânz să fie sarmalele cu iaurt în loc de smântână sau carnea de miel, dar neprăjită, alături de salată, iar seara să optăm fie pentru o ciorbă de verdețuri, fie pentru un lactat, ca de pildă iaurtul sau kefirul, ori pentru o friptură slabă cu legume. Astfel, nu vor fi probleme în digestie.

Grijă și la cantitatea de alcool, mai ales dacă el e asociat și cu grăsimi, deoarece îngreunează digestia și e o sursă de calorii în plus.

Cu ce putem înlocui dulciurile, o altă tentație în Postul Paștelui? 

Cel mai bine e să înlocuim dulciurile cu fructele, astfel vom avea gustul de dulce, dar și fibre, vitamine și minerale și nu doar calorii goale. Putem să le consumăm ca atare sau în smoothie-uri pentru a avea parte de toate beneficiile lor. 

Citește și: