Georgescu, Corbii Tineri și serviciile: Legătura invizibilă cu Rusia

Într-o analiză detaliată a istoricului și contextului din jurul dosarului Georgescu, cercetătorul Mihai Oprea aduce în atenție o serie de elemente care sugerează o reconfigurare a raporturilor de putere din România, ce are loc dincolo de viziunea oficială.

Călin Georgescu, un nume deja cunoscut în cercurile politice și de securitate, se află într-un punct cheie în ceea ce privește viitorul României și al relațiilor acesteia pe plan internațional. Într-un context în care procurorii români sunt în continuare reticenți să investigheze legăturile sale, Oprea consideră că adevărata bătălie se duce în culise, iar dosarul Georgescu nu va ajunge niciodată la o finalitate reală, cel puțin atâta timp cât rămâne sub jurisdicția procurorului Iacob.

1994: predare de ștafetă în rețeaua GRU din România

Un punct important al analizei lui Mihai Oprea se referă la schimbul de ștafetă din rețeaua GRU (serviciul de informații rusesc) în anul 1994, atunci când „Corbii tineri” – termen folosit pentru referirea la agenți ai serviciilor de informații – au fost înlocuiți de o echipă mai tânără, sub conducerea unui general român. Acesta, care mai târziu va deveni șef al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), a trecut în rezervă după venirea la putere a președintelui Emil Constantinescu, un punct de cotitură în politica externă a României. Însă, la scurt timp după aceea, generalul a fost reactivat la ordinul Moscovei, sub președinția lui Ion Iliescu, și numit șef al Direcției de Înzestrare a Armatei.

Această „predare de ștafetă” a fost însoțită de o serie de acțiuni discrete care au alimentat conflictele internaționale. De exemplu, în perioada în care a ocupat funcția de conducere a Direcției de Înzestrare, generalul român a facilitat livrări de armament, inclusiv AKM-uri, către ambele tabere implicate în războiul civil din Congo, un aspect care indică implicațiile globale ale rețelelor de informații.

12:51 • ACTUALITATE

Iohannis a părăsit definitiv Cotroceniul! Ce spun românii care l-au așteptat la ieșirea din palat

13:09, 11.02.2025 • ACTUALITATE

Percheziții la șeful de campanie al lui Călin Georgescu. Acuzații de abuz și reacția autorităților

În paralel, în rețeaua de informații a fost promovată o echipă de tineri agenți care, mai târziu, se vor lega strâns de activitățile lui Georgescu. Oprea sugerează că aceste legături pot fi interpretate drept semne ale unei „victorii” în fața unui sistem care încă se află în echilibru fragil. Georgescu, un fost cadru al MApN, a reușit să strângă în jurul său o echipă de foști subalterni ai acestui general, aceștia având, în mod evident, o influență considerabilă asupra proceselor politice și economice din România.

Vacusta și criptomonedele: o conexiune cheie în rețelele de informații

Un alt element important adus de Mihai Oprea în discuție este legătura dintre Constantin Bogdan Vacusta și Călin Georgescu. Vacusta, fost angajat al Ministerului Apărării Naționale în perioada 2002-2015 și specialist în criptomonede, a devenit un actor cheie în strategia de extindere a rețelelor economice și financiare asociate cu interese externe. Într-o lucrare de specialitate, Vacusta analizează utilizarea activelor virtuale în activități ilicite, punând un accent deosebit pe Rusia, Coreea de Nord și Iran, state sub sancțiuni internaționale. El subliniază cum entitățile implicate în aceste activități pot folosi criptomonedele pentru a ocoli sancțiunile și pentru a finanța activități ilicite, inclusiv spălarea banilor și finanțarea terorismului.

În 2015, Vacusta a înființat, împreună cu Georgescu, Asociația „Pământ Strămoșesc”, care promovează o viziune naționalistă și pro-rusă. Această mișcare se aliniază cu o serie de proiecte și acțiuni care vizează întărirea legăturilor dintre România și regimul de la Moscova, subminând astfel pozițiile tradiționale pro-europene ale țării. Din păcate, acest tip de activități a fost, și continuă să fie, un subiect sensibil pentru autoritățile române, iar faptul că acest subiect este tratat cu atâta discreție ridică semne mari de întrebare asupra intențiilor reale ale celor implicați.

Reticența autorităților române: Un „Parteneriat de Pace” cu Rusia?

Un punct de mare interes în analiza lui Mihai Oprea este reacția autorităților române față de dosarul Georgescu și implicarea rețelelor de informații în susținerea unor proiecte ce par să submineze securitatea națională. Oprea atrage atenția asupra faptului că procurorii, inclusiv Iacob, au fost refuzați să investigheze pe deplin legăturile dintre Georgescu și diverse structuri externe, în ciuda faptului că aceste legături sunt evidente. Acest lucru ar putea sugera o atitudine de complicitate sau, cel puțin, de neînțelegere a gravității situației.

Mihai Oprea subliniază că, deși nu există dovezi clare, militarilor români activi în structurile de forță nu par să fie interesați de a investiga legăturile cu Rusia și cu regimuri sub sancțiuni. Acesta consideră că, atâta timp cât aceștia nu intervin, „Parteneriatul de Pace” cu Rusia ar putea fi deja semnat în culise, iar România ar putea să fie pe cale să devină un jucător secundar în ceea ce privește orientarea geopolitică globală.

Presiunea mediatică și politicile interne

În acest climat de incertitudine, singura reacție care se mai poate observa vine din partea presei și a unor jurnaliști independenți care încearcă să dezvăluie legăturile dintre aceste rețele și campaniile politice interne. În ciuda acestei presiuni, însă, autoritățile române, incluzând Serviciul Român de Informații (SRI), continuă să fie rezervate în privința implicării în acest dosar. De asemenea, Oprea atrage atenția asupra faptului că, în pofida numeroaselor atacuri la care a fost supus, continuă să privească cu scepticism evoluțiile din România, pe măsură ce naționalismul și influențele externe cresc.