Cum au fost cei zece ani, pentru economia României, cu Iohannis președinte? Efecte în lanț

Zece ani cu Klaus Iohannis. Cifre: pensiile s-au triplat în ultimii zece ani, PIB-ul per capita a ajuns la aproape 20.000 de euro, de trei ori mai mulți investitori, randamente de 200%. Au crescut salariile de bază pentru medici și asistenți. Profesorii, lăsați în urmă.

Jurnaliștii de la Ziarul Financiar au publicat un articol detaliat cu principalele reforme realizate în ultimii zece ani, un bilanț al cifrelor care ilustrează realitatea. Trei întrebări a adresat Ziarul Financiar către mediul de business: Cum caracterizați cei 10 ani ai României în mandatul lui Klaus Iohannis? Ar fi putut face mai mult şi în ce domenii? Ce așteptări aveți de la viitorii lideri politici?

Salarizarea medicilor și asistentelor

În 2018, medicii şi asistenţii au ajuns să câştige salarii chiar duble de la o lună la alta.

17:12 • POLITICĂ

Klaus Iohannis se întoarce la Sibiu. Nu a solicitat reședință oficială în București

14:15 • POLITICĂ

CTP, critici dure după plecarea lui Iohannis de la Cotroceni: a fost timp de 10 ani un președinte interimar

Sistemul sanitar de stat a fost, în 2018, împărțit în două „ere”, se arată în analiza publicației amintite mai sus: cea în care medicii au fost prost plătiţi şi cea în care salariile lor au început să se apropie de remuneraţia colegilor de breaslă din Vestul Europei.

În 2015, media salariilor medicilor din Spitalul Universitar Bucureşti era de 3.400 lei net pe lună. La medicii rezidenţi, media era chiar mai jos, de 2.100 de lei lunar, iar asistenţii primeau circa 2.500 lei net.

Un asistent medical cu studii superioare avea anterior creşterii de salarii doar 1.800 de lei net pe lună.

Din martie 2018, aceste venituri s-au dublat, iar apoi au crescut odată cu evoluţiile salariale din ultimii ani. În prezent, un medic de la Spitalul  Universitar ajunge la 16.000-17.000 de lei salariul de bază, la care se adaugă sporuri şi gărzi.

Efectul s-a transpus şi în evoluţia salariilor din sistemul privat, unde salariile au crescut astfel încât angajatorii privați să-și poată păstra medicii şi asistentele.

După anul 2018, s-a văzut o scădere a numărului de medici care se pregăteau pentru o carieră în străinătate.

Profesorii, lăsaţi la urmă

Jurnalista de la ZF Ramona Cornea a făcut o analiză a situației câștigurilor din învățământ în ultimii 10 ani. Astfel, salariul mediu net din învăţământ a crescut de aproape patru ori în ultimul deceniu, în timpul celor două mandate de preşedinte ale lui Klaus Iohannis,  de la aproape 1.570 de lei în noiembrie 2014 la puţin peste 6.000 de lei în noiembrie 2024, potrivit datelor de la INS.

Cea mai accelerată creştere s-a înregistrat în ultimii doi ani, când salariile profesorilor au crescut cu peste 50%.  Aceste majorări au venit pe fondul protestelor profesorilor şi al negocierilor cu Guvernul, care au dus la majorări importante în 2023 şi în 2024.

Perioadele-cheie de creştere a salariilor din învăţământ au fost următoarele:

• 2015-2019: salariile cresc de la 1.757 de lei la 3.458 de lei.
• 2020-2021: creşterile sunt moderate, doar plus 30 de lei în 2021 faţă de 2020, pe fondul pandemiei şi al constrângerilor bugetare.
• 2022 – 2023 – 2024: accelerare semnificativă a creşterilor salariale, de la 4.025 de lei în 2022 la 6.032 de lei în 2024 (plus 50% în doi ani), ca urmare a protestelor profesorilor şi a negocierilor cu Guvernul.

Pensiile s-au triplat 

Pensia medie lunară din România a crescut cu aproximativ 220% în timpul celor două mandate ale preşedintelui Klaus Iohannis, însă ritmul de creştere s-a accelerat mai mult în ultimii trei ani. În şapte dintre cei zece ani de mandat ai preşedintelui Klaus Iohannis, pensia medie lunară nu a depăşit 1.500 de lei.

Între 2014 şi 2018, pensia medie a crescut gradual, cu aproximativ 5-10% anual, ajungând la 1.172 de lei în 2018.

• 2019-2020: perioadă cu una dintre cele mai semnificative creşteri, de la 1.292 de lei la 1.500 de lei (plus 16%).
• 2021-2023: ritmul de creştere a rămas accelerat, pensia medie urcând cu un avans de 26% în doi ani.
• 2024, majorare importantă: într-un singur an, pensia medie a crescut cu 29%, cea mai mare creştere anuală din această perioadă.

În 2024, potrivit jurnalistei de la Ziarul Financiar Ramona Cornea, peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în urma procesului de recalculare. Aceasta a fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii, iar creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei. În plus, în ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022.

 Bursa de Valori în ultimii 10 ani

Bursa de Valori de la București a trecut în ultimii 10 ani prin cea mai bună perioadă din istorie: din 2014 încoace, indicii bursieri, capitalizarea şi numărul de investitori s-au triplat, 56 de companii s-au listat cu acţiuni în urma unor oferte prin care au atras 13,5 mld. lei de la investitori, iar investitorii de pe plan local au avut suficientă forţă pentru a încheia cu succes cea mai mare listare din Europa în 2023, cea de 2 mld. euro a Hidroelectrica.

Companiile listate la Bursa de Valori erau evaluate la 133 mld. lei  (30 mld. euro) la începutul lui 2014, anul în care Iohannis a fost ales preşedinte al României. La finalul lui 2024, capitalizarea acestora era de 363 mld. lei şi ponderea în PIB aproape dublă, de circa 20%. Circa 75.000 de investitorii tranzacţionau la Bursa de Valori la final de 2014, pentru ca peste 10 ani numărul lor să se tripleze la aproximativ 210.000 de investitori pe fondul listărilor, randamentelor superioare altor pieţe şi al procesului simplu de deschidere a unui cont de tranzacţionare.

La capitolul lichiditate pe segmentul de acţiuni încă este de lucrat: valoarea tranzacţiilor a urcat de la 52 mil. lei la 66 mil. lei.

PIB-ul per capital 

PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut în cei peste 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis de la sub 8.000 de euro în 2014 la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va creşte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025.

Cifra de PIB împărţită la numărul de locuitori este cea mai folosită unitate de măsură pentru nivelul de trai dintr-o ţară sau regiune.

Tangenţa preşedintelui cu dezvoltarea economică este minimă – în general, nu doar în cazul României – într-o republică semiprezidenţială sau parlamentară. Într-o republică prezidenţială, unde preşedintele are şi rol executiv, cum este cazul SUA, preşedintelui i se poate atribui o parte din creşterea economică dintr-o ţară.

În consecință, tabloul creşterii PIB per capital în România este mai degrabă fundalul celor două mandate ale preşedintelui Klaus Iohannis şi nu o consecinţă a acţiunilor pe care le-a luat în această calitate, spune editorul de la Ziarul Financiar Răzvan Botea.

Creşteri exponenţiale ale businessului antreprenorial românesc în ultimul deceniu

În 2014, economia avea doar 10 companii antreprenoriale cu afaceri de cel puţin un miliard de  lei. Anul trecut au fost 60 de astfel de firme şi grupuri de firme, o imagine simplă care vorbeşte de la sine despre „cei mai buni ani din viaţa de antreprenor”.

Cristina Roșca, jurnalist ZF arată că România a ajuns să aibă astăzi, la 29 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local în 1996), circa 4.700 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, potrivit estimărilor ZF.

Iar actorii din domeniu spun că harta comerţului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din ţări unde marii actori au 85% cotă de piaţă şi chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câştigă an de an teren prin expansiune şi prin achiziţii, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale.

HoReCa

Ramona Cornea a scris în ZF că în 2014, când Klaus Iohannis a venit la conducerea României, subiectul muncitorilor din ţări din afara Uniunii Europene nu era unul des întâlnit. Nu deschideai uşa unui curier din Nepal sau Bangladesh, nu-i vedeai în restaurante sau pe şantiere.

Atunci, România avea aproape 11.000 de muncitori din ţări non-UE.  În ultimii ani, numărul lor a crescut semnificativ, iar vârful a fost în 2019, când am ajuns la circa 33.300, de la 18.800 în 2018. În perioada aceea nu vorbeam nici despre pandemie, nici despre încetinire economică, ci doar despre o mare nevoie de oameni în companii.

În timp, pe fondul deficitului de forţă de muncă locală în diverse sectoare precum construcţiile, HoReCa, logistică şi industria manufacturieră, numărul acestor muncitori a tot crescut. În 2024, numărul angajaţilor extracomunitari din România a depăşit 100.000, dintre care o mare parte provin din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Bangladesh şi Pakistan. În 2025, contingentul maxim este tot de 100.000 de persoane.

Plus 130%: creşterea cifrei de afaceri a companiilor din România 

Dana Ciriperu ( ZF) vorbește despre ani de creştere accelerată a businessului în ultimul deceniu, cu o uşoară frână generată de pandemia de COVID-19 şi un avans uriaş apoi, dar cu ultimii trei ani marcaţi de o încetinire evidentă a ritmului de creştere pentru cifra de afaceri totală raportată de companii. Economia are pentru prima dată un univers de firme active care se apropie de un milion de entităţi fiscale, cu o creştere a rolului microîntreprinderilor şi o consolidare a firmelor mari, fără însă să existe prea multe treceri dintre IMM-uri spre firmele mari. Aici este nevoia de investiţii, de sprijin, de creştere.

Vezi articol integral  ZF