DIICOT confirmă: România a fost vizată de acțiuni de sabotaj specifice arsenalului de tehnici hibride ruse

România, alături de alte state europene, a fost vizată în anul 2024 de o serie de atacuri hibride atribuite Federației Ruse, potrivit raportului anual al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Aceste acțiuni, încadrate în categoria „sabotajului” hibrid, au avut scopul de a testa capacitățile de apărare ale statelor membre NATO și de a identifica eventualele vulnerabilități ale infrastructurii critice.

DIICOT, despre amenințarea hibridă și tactica Rusiei

Conform raportului DIICOT, începând cu anul 2022, peste 50 de incidente cu posibile legături cu serviciile de informații rusești au fost raportate în 13 țări europene. Acestea au inclus spionaj, acte de diversiune, vandalism, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. De asemenea, trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică au fost identificate ca parte a acestei strategii hibride.

Dacă în trecut Rusia își trimitea agenți instruiți în statele NATO pentru a desfășura operațiuni de sabotaj, în ultimii ani, tactica s-a schimbat semnificativ. Procurorii DIICOT arată că, în prezent, Moscova recrutează persoane la întâmplare, prin intermediul chat-urilor din aplicația Telegram, oferindu-le sume de bani pentru a îndeplini diverse sarcini destabilizatoare.

20:40 • Internațional

A început războiul limbii ruse contra limbii engleze. Dar, nu sunt excluse „zone de armistițiu”

16:53 • Internațional

Rușii nu pot rezista atacurilor ucrainene puternice asupra rafinăriilor. Forbes dezvăluie motivul

Această metodă permite serviciilor ruse să își mențină discreția și să creeze rețele descentralizate de sabotori, dificil de identificat de către serviciile de securitate occidentale.

„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate.

Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, spune DIICOT, conform Agerpres.

State europene afectate de atacurile hibride

Lista țărilor vizate de aceste acțiuni include Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia. Deși în cele mai multe cazuri nu au existat victime, experții subliniază că evitarea victimelor nu a fost un obiectiv prioritar al serviciilor rusești, ci mai degrabă un efect secundar al tipului de operațiuni desfășurate.

Scopul acestor atacuri nu este doar de a provoca daune infrastructurii, ci și de a supraîncărca instituțiile de securitate ale statelor vizate, forțându-le să aloce resurse semnificative pentru gestionarea incidentelor și prevenirea unor amenințări viitoare.

„Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deşi evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informaţii ruse.

Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari.

Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, explică DIICOT.

România și riscul terorist: Amenințări limitate, dar nu inexistente

Pe lângă pericolele generate de atacurile hibride, DIICOT analizează și situația securității naționale din perspectiva terorismului. Raportul menționează că, în 2024, România nu s-a confruntat cu atacuri teroriste și nici nu a fost identificată o amenințare concretă în acest sens. Cu toate acestea, propagarea ideologiilor extremiste continuă să reprezinte un risc latent, în special prin intermediul mediului online.

Organizația Daesh/Statul Islamic rămâne principala sursă de influență în radicalizarea anumitor indivizi, acest proces fiind potențat de prezența altor grupări extremiste care promovează ideologii teroriste. În acest context, România se confruntă cu existența unor susținători locali ai grupărilor teroriste, însă aceștia desfășoară doar activități de sprijin limitate, fără amploare.

Un aspect îngrijorător evidențiat de procurorii DIICOT este fenomenul de auto-radicalizare în rândul tinerilor. Principalul mediu de propagare a acestor ideologii rămâne Internetul, unde diverse grupări teroriste își promovează mesajele și încearcă să recruteze noi adepți. Cele mai vulnerabile categorii sunt minori, adolescenți și tineri, care pot deveni ținte ale unor campanii de radicalizare desfășurate pe platforme online.

Deși nivelul de amenințare teroristă în România rămâne scăzut, autoritățile continuă să monitorizeze fenomenul, având în vedere contextul internațional și fluxurile de migranți care pot facilita extinderea rețelelor extremiste.