Klaus Iohannis și finalul președinției sale. Bilanțul celor zece ani în fruntea României (DOCUMENT)

La scurt timp după încheierea oficială a mandatului său, Klaus Iohannis și-a făcut public bilanțul celor zece ani în fruntea României, lansând două volume care cuprind peste 1.500 de pagini. Acestea prezintă realizările administrației sale, structurate pe domenii, alături de fotografii de la evenimentele oficiale.

Primul mandat al lui Iohannis (2014-2019): promisiunea unei Românii normale 

Bilanțul mandatului 2014-2019 (PDF)

Primul mandat al lui Klaus Iohannis, desfășurat între 2014 și 2019, este sintetizat în 831 de pagini, structurate pe mai multe capitole, printre care apărare și securitate națională, politică externă, afaceri europene, consolidarea statului de drept și relația cu cetățenii și românii din diaspora.

Totodată, raportul subliniază angajamentul său pentru menținerea unei economii de piață funcționale, îmbunătățirea sistemului de sănătate și promovarea unor politici publice eficiente.

15:02 • POLITICĂ

Istoric britanic: Klaus Werner Iohannis, un ,,camelon politic, șef de stat aproape inutil”

14:31 • POLITICĂ

Ce lasă în urmă Iohannis, după 10 ani: bilanțul de 1.600 de pagini al mandatelor sale

La finalul acestui bilanț, fostul președinte și-a exprimat viziunea pentru al doilea mandat, susținând că România normală, în care statul funcționează în interesul cetățenilor, reprezenta direcția pe care și-o propusese pentru următorii cinci ani.

Al doilea mandat al lui Iohannis (2019-2024): provocări și transformări

Bilanțul mandatului 2019-2024 (PDF)

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, care a început în 2019, este rezumat în 769 de pagini, organizate pe teme precum politică externă, apărare, educație, economie, pandemie, climă și sustenabilitate, cultură și protecția patrimoniului. Un accent deosebit este pus pe proiectul România Educată, considerat o reformă esențială pentru modernizarea sistemului de învățământ.

Un capitol distinct este dedicat gestionării pandemiei COVID-19, perioadă în care președintele a fost direct implicat în coordonarea răspunsului național. De asemenea, sunt menționate eforturile de consolidare a relațiilor europene și internaționale ale României, precum și măsurile pentru dezvoltarea economică a țării.

O președinție marcată de promisiuni și crize politice

Pe 21 decembrie 2014, Klaus Iohannis îl înlocuia la Cotroceni pe Traian Băsescu, venind la putere cu promisiuni ambițioase. În discursul său inaugural, a subliniat că dorește să reformeze sistemele de educație și sănătate și să lupte împotriva corupției. Își asuma atunci angajamentul pentru o Românie a lucrului bine făcut, exprimându-și speranța că, la finalul mandatului, țara va fi într-o stare de spirit diferită.

Cu toate acestea, parcursul său politic a fost unul marcat de provocări, de la criza pandemică și schimbările guvernamentale succesive, până la conflictele politice interne, care au culminat cu o decizie fără precedent în istoria democratică a României.

Decizia Curții Constituționale și prelungirea controversată a mandatului

Conform calendarului inițial, cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024. Însă, în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), alegerile prezidențiale programate pentru noiembrie-decembrie 2024 au fost anulate, iar Iohannis a fost menținut în funcție până la organizarea unui nou scrutin.

Această hotărâre a generat controverse majore în scena politică românească. Partidele din opoziție, în special AUR, POT și SOS, au contestat imediat decizia CCR, considerând-o un abuz de putere și solicitând demisia președintelui.