România are cea mai mică rată a natalității din ultimii 100 de ani. Când a început, de fapt, să scadă fertilitatea

 În 2024, România a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității din ultimii 100 de ani, venind pe lume, 150 de mii de copii. Ca exemplu, în 1930, România a înregistrat peste 480.000 de nașteri. În România, fertilitatea a început să scadă după primul război mondial. 

Populație îmbătrânită la sate

Potrivit Euronews, România a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității dintr-un secol, cifrele arătând că anul trecut s-au născut 150.000 de copii.

Multe sate românești se confruntă cu o populație îmbătrânită. În zonele urbane, mulți oameni aleg să acorde prioritate carierei și să aibă copii la o vârstă mai înaintată.

Unele școli și grădinițe au fost forțate să se închidă din cauza lipsei de copii disponibili pentru a urma cursurile, exemple, satele Chilia sau Brebu.

„Aici nu mai este școală”, a spus Alexandru Petzi, fost director al unei scoli închise din Brebu, pentru Euronews, precizând că „mai este o scoală într-un sat vecin, Valic.  Sunt doi copii din satul nostru care merg acolo la școală”.

Specialiștii atribuie însă aceste schimbări unui proces normal de modernizare care nu ar trebui să sperie pe nimeni.

„Nu mi-ar fi teamă de asta, vorbim despre un proces care este în desfășurare în multe țări europene”, a spus Bogdan Voicu, sociolog, pentru Euronews. „România a început să se modernizeze în urmă cu câțiva ani, din punct de vedere demografic”, a adăugat el.

Statisticile arată că municipiile Tulcea, Caraș Severin, Mehedinți, Covasna, Teleorman și Giurgiu se află pe lista cu o natalitate deosebit de scăzută.

În urmă cu aproape o sută de ani, în 1930, România a înregistrat peste 480.000 de nașteri – un contrast puternic cu vremurile moderne.

În Europa şi Statele Unite scăderea fertilității a început jurul anului 1870

În abordarea globală, teoria tranziţiei duce la o omogenizare şi simplificare istorică, considerând că Europa şi Statele Unite au început reculul fertilităţii din jurul anului 1870, cu câteva ţări în avans (Franţa, Germania) şi mai târziu ţările din sud-estul Europei, apoi ţările din lumea a treia către anii 1960 (Asia de Est, America Latină) şi 1970 (Africa subsahariană).

Tranziţia demografică prezintă interes pentru România

În România, declanşarea tranziţiei demografice şi a fazelor ei cele mai importante au fost stabilite pe baza seriilor de date privind ratele de mortalitate şi de natalitate din a doua jumătate a secolul XIX, potrivit unei lucrări publicate de INSSE.

Datele INSSE țin cont de teritoriul variabil al statului român, cât şi de datele recensămintelor populaţiei. Reputaţi demografi români dintre care V. Trebici, V. Gheţău, G. Retegan-Şerbu2 şi M. Balaci au publicat studii privind aspectele specifice tranziţiei demografice în România.

Primele elemente ale transformărilor calitative pe plan economic şi social au apărut în perioada dintre anul creării statului român modern (1859) şi Marea Unire (1918), iar perioada de debut a tranziţiei demografice naţionale este legată de această perioadă.

În România, fertilitatea a început să scadă după primul război mondial

G. Retegan-Şerbu, pe baza reconstituirii datelor privind natalitatea şi fertilitatea populaţiei României între 1900-1960,
demonstrează prin argumente statistice (rata brută de natalitate, rata de fertilitate generală, ratele de fertilitate specifice după grupe de vârstă, indicele brut şi net de reproducere) că în România fertilitatea a început să scadă abia după primul război mondial (după 1920).

Interzicerea avorturilor la început la sfârșitul anilor 1966 a dus la creșterea demografică cu aproximativ 27%

Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526 mii de copii anual, consemnându-se rate de 27,4‰ (în 1967) şi respectiv 26,7‰ (în 1968).

După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400 mii copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata
natalităţii a oscilat între 14‰ şi 18.