Bănescu critică Academia Română: Respingerea lui Cărtărescu și „licheaua” care otrăvește cultura
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/11/Vasile-Banescu-purtatorul-de-cuvant-al-BOR-a-oferit-o-reactie-oficiala-in-legatura-cu-moartea-bebelusului-din-Suceava-1200x675-1.webp)
Decizia Academiei Române de a respinge candidatura scriitorului Mircea Cărtărescu a stârnit reacții vehemente din partea unor personalități importante ale culturii românești.
Printre cei care au reacționat public se numără Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române și actual membru CNA, care a denunțat refuzul ca pe un act marcat de „ură proletară” și a criticat Academia Română pentru „infestarea” sa de către „personaje rămase captive în bezna morală a comunismului”.
Într-o postare pe Facebook, Bănescu a afirmat că decizia Academiei de a respinge pe Cărtărescu, un scriitor român extrem de apreciat pe plan internațional, dezvăluie existența unei „lichele” care „apare din bezna morală a comunismului” și care ar fi continuat să domine instituțiile culturale importante din România. Acesta a descris instituția ca fiind „roasă de pofta parvenirii în sfere înalte” și a subliniat că astfel de decizii vor duce la îndepărtarea celor mai valoroși oameni de cultură din țară, aceștia fiind forțați să caute recunoaștere în afacerea publică din afacerea națională.
De asemenea, Bănescu a făcut apel la pericolul „formei fără fond” care ar urmări și ar depăși valorile autentice ale culturii românești, înlocuindu-le cu o viziune otrăvită de ultranaționalism și ura față de libertatea intelectuală.
În ciuda apelurilor vehemente, candidatura lui Cărtărescu nu a întrunit suficiente voturi pentru a deveni membru corespondent al Academiei Române. Scriitorul român, considerat unul dintre cei mai importanți autori contemporani și cu numeroase premii internaționale, a obținut doar 73 de voturi, cu unul mai puțin decât pragul necesar de 74.
Unul dintre cei care au contestat candidatura lui Cărtărescu a fost Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei și director general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit un apel în care critica acceptarea scriitorului în rândurile Academiei, susținând că în literatura română trebuie să fie creați personaje mai vii și complexe, argumentând că Mircea Cărtărescu nu îndeplinește aceste cerințe.
În contextul acestei respingeri, alți membri ai comunității culturale românești, precum filozoful Gabriel Liiceanu și poeta Ana Blandiana, au exprimat nemulțumirea față de atitudinea Academiei. Liiceanu a sugerat chiar desființarea Academiei Române, întrebând dacă nu ar fi mai bine să „desființăm întâi această adunătură incertă”. Blandiana, la rândul său, a subliniat că Academia Română poartă o pată pe imaginea sa, una care se adaugă altora din perioada post-1948.
Controversa cu privire la respingerea lui Mircea Cărtărescu a adus în prim-plan o dezbatere amplă despre valorile culturale și despre locul pe care marii scriitori contemporani îl ocupă în peisajul intelectual al României. Este clar că, dincolo de această dispută, se află o problemă mai largă legată de percepția și respectul față de valorile autentice ale culturii românești în fața unor tendințe politice și ideologice care influențează instituțiile cheie ale societății.