America first? Nu, Romania first! Presiunile oficialilor americani prefigurează o ruptură gravă – constată Bloomberg

Administrația președintelui american Donald Trump exercită presiuni considerabile asupra autorităților române pentru a permite candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu, să participe la alegerile prezidențiale programate în luna mai. Acest val de intervenții – fără precedent – a stârnit controverse și a generat îngrijorări atât pe plan intern, cât și internațional, privind suveranitatea României și influența externă în procesele sale democratice.

Contextul politic și candidatul controversat

Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și pro-ruse, a surprins scena politică românească prin câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, obținând 22,79% din voturi. Această performanță a fost facilitată de o campanie intensă pe platforma TikTok, care a atras un segment semnificativ al electoratului tânăr. Cu toate acestea, succesul său a ridicat semne de întrebare privind influențele externe în procesul electoral românesc.

Anularea alegerilor și reacțiile internaționale

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale, invocând „vicierea” procesului electoral prin favorizarea lui Georgescu, posibil orchestrată de actori străini. Această decizie a fost primită cu reacții mixte pe plan internațional. Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat încrederea în instituțiile democratice românești și a sprijinit investigarea amestecului străin în alegeri. În contrast, administrația Trump a adoptat o poziție diferită, exercitând presiuni asupra Bucureștiului pentru a permite candidatura lui Georgescu în noul scrutin.

Presiunile administrației Trump

Oficiali americani de rang înalt au purtat discuții private cu omologii români, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu. Această abordare a fost percepută ca o ingerință directă în afacerile interne ale României și a generat confuzie în rândul autorităților de la București. În plus, această poziție a administrației Trump pare contradictorie, având în vedere solicitările anterioare ale SUA ca România să își crească cheltuielile pentru apărare, în timp ce partidele de extremă dreapta, precum cel condus de Georgescu, se opun unor astfel de măsuri.

Reacții interne și implicații democratice

În plan intern, această situație a generat dezbateri aprinse. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că, din punct de vedere legal, Georgescu nu poate fi împiedicat să candideze, atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească care să îi interzică acest lucru. Cu toate acestea, decizia Curții Constituționale de a anula alegerile a fost văzută de unii ca o măsură necesară pentru a proteja integritatea procesului democratic, în timp ce alții au considerat-o o încălcare a drepturilor electorale.

Presiuni considerabile – în lipsa (oficială) a dovezilor

În ultimele săptămâni, administrația președintelui Donald Trump a intensificat contactele private cu oficialii români, exercitând presiuni considerabile pentru a asigura participarea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale reprogramate în luna mai. Aceste demersuri au inclus o serie de întâlniri și discuții la nivel înalt, menite să influențeze deciziile autorităților de la București.

Întâlniri bilaterale și discuții la nivel înalt

În marja Conferinței de Securitate de la München, ministrul român de externe, Emil Hurezeanu, a avut schimburi de opinii cu emisarii administrației Trump, Keith Kellogg și Richard Grenell. Aceste discuții s-au concentrat pe subiectul alegerilor prezidențiale din România și pe importanța menținerii unui proces electoral deschis pentru toți candidații, inclusiv pentru Călin Georgescu.

În paralel, ministrul economiei, Bogdan Ivan, s-a întâlnit cu vicepreședintele american JD Vance la un summit privind inteligența artificială desfășurat la Paris la începutul lunii februarie. Deși tematica principală a summitului era axată pe tehnologie, discuțiile bilaterale au abordat și situația politică din România, cu accent pe necesitatea respectării principiilor democratice și a dreptului fiecărui candidat de a participa la alegeri.

Presiuni diplomatice și avertismente

Oficialii americani au transmis avertismente explicite omologilor români, subliniind că blocarea candidaturii lui Călin Georgescu ar putea avea repercusiuni asupra relațiilor bilaterale dintre SUA și România. Această poziție fermă a fost evidențiată și în discursul vicepreședintelui JD Vance la Conferința de Securitate de la München, unde a criticat decizia României de a anula alegerile din noiembrie 2024, catalogând-o drept o acțiune care subminează încrederea în instituțiile democratice.

Lipsa unui canal de comunicare eficient

În ciuda acestor contacte la nivel înalt, guvernul de la București a întâmpinat dificultăți în stabilirea unui canal de comunicare direct și eficient cu administrația Trump. Această deficiență a comunicării a amplificat confuzia și tensiunile dintre cele două părți, complicând eforturile României de a gestiona presiunile externe și de a-și menține suveranitatea în procesul electoral.

Alte forme de presiune: cazul fraților Tate

Pe lângă subiectul alegerilor prezidențiale, administrația Trump a exercitat presiuni asupra autorităților române și în alte domenii sensibile. Un exemplu notabil este solicitarea ridicării restricțiilor de călătorie impuse fraților Tate, aflați sub control judiciar în cadrul unui dosar de trafic de persoane. Această intervenție a fost percepută ca o ingerință în sistemul judiciar românesc și a generat controverse atât pe plan intern, cât și internațional.

Ruptura se conturează: România nu va ceda presiunilor externe

Situația a ajuns la punctul în care nu mai este vorba doar despre un candidat extremist sau despre un moft politic al administrației Trump. Se prefigurează o ruptură gravă între România și SUA, pentru că România nu își va compromite Constituția, suveranitatea și echilibrul democratic pentru a satisface pretențiile unui lider străin, indiferent cine ar fi el.

Călin Georgescu nu va primi concesii, iar Bucureștiul trebuie să transmită acest mesaj clar și ferm. Ceva însă trebuie făcut urgent: România trebuie să furnizeze toate informațiile și dovezile necesare care să demonstreze fără echivoc că anularea alegerilor prezidențiale a fost o decizie justificată, luată în baza unor fapte concrete și dovezi indiscutabile. Orice ezitare, orice bâlbâială birocratică, orice amânare poate fi interpretată ca o slăbiciune sau ca o încercare de manipulare.

În realitate, americanii se prefac că nu știu ce s-a întâmplat…

E foarte greu de presupus că americanii habar nu au de ce s-a întâmplat în decembrie 2024. Dar, a devenit clar că pariul american este pe toate gloabele extremiste din Europa. Și va trebui să le scoatem asta din cap, cel puțin în ceea ce privește România.

Dacă SUA vrea să-și refacă politica externă în stilul „America First”, atunci România trebuie să-și joace cartea România First. E un moment de ruptură, dar și de clarificare. Bucureștiul nu poate fi tratat ca un pion într-un joc cinic de influență politică internațională. Dacă relația cu administrația Trump se deteriorează din această cauză, atunci poate e cazul ca România să își regândească propriile alianțe și poziționări strategice. Un parteneriat real funcționează în doi, nu într-un singur sens.