Marcel Ciolacu merge azi la Bruxelles. Consultări decisive pentru soarta României

Premierul României, Marcel Ciolacu, se află vineri, 21 februarie 2025, la Bruxelles, pentru o serie de consultări esențiale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discuțiile vizează renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, dar și probleme de securitate regională și globală, având în vedere negocierile internaționale pentru soluționarea conflictului din Ucraina.

Ciolacu și Ursula von der Leyen, întâlniri de nivel înalt și obiective strategice

Vizita lui Marcel Ciolacu include o întrevedere tête-à-tête cu Ursula von der Leyen, urmată de o reuniune mai amplă între delegația guvernamentală română și reprezentanții Comisiei Europene. Din echipa care îl însoțește pe șeful Executivului fac parte vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, precum și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Unul dintre principalele obiective ale discuțiilor este renegocierea unor prevederi din PNRR, astfel încât România să poată accesa integral fondurile europene destinate redresării economice. Potrivit Guvernului, Marcel Ciolacu dorește să stabilească împreună cu oficialii Comisiei Europene o serie de modificări în țintele și jaloanele stabilite inițial, astfel încât investițiile și reformele din PNRR să fie mai adaptate realităților actuale ale economiei românești.

20:43 • Administratie

Ciolacu explică măsura de deblocare a 300 de milioane de euro din PNRR

18:37 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu, declarații de la Bruxelles despre impozitarea salariilor și pensiilor

„În ceea ce privește renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, obiectivul premierului Marcel Ciolacu și al delegației guvernamentale este de a conveni împreună cu oficialii Comisiei renegocierea unor aspecte legate de țintele și jaloanele prevăzute în cadrul acestui plan de investiții publice și reforme astfel încât România să poată absorbi integral fondurile care i-au fost alocate prin mecanismul european pentru redresare și reziliență”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.

Adaptarea PNRR la noile condiții economice

Înaintea vizitei la Bruxelles, Marcel Ciolacu a subliniat că este esențial ca România să recupereze întârzierile acumulate în atragerea fondurilor europene. Acesta a afirmat că unele aspecte din PNRR necesită ajustări, în special în ceea ce privește nivelul de cofinanțare a investițiilor.

Premierul consideră că anii 2025 și 2026 sunt decisivi pentru absorbția completă a fondurilor și intenționează să monitorizeze îndeaproape procesul, astfel încât România să nu piardă bani din cauza unor eventuale neconformități sau întârzieri administrative.

„Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a atras atenția asupra întârzierilor existente în implementarea PNRR. Acesta a precizat că anumite ministere riscă să piardă finanțări europene, din cauza unei perioade în care nu au înregistrat performanțe notabile în absorbția fondurilor.

Oficialul român a explicat că România trebuie să respecte angajamentele de reformă asumate nu doar în fața Comisiei Europene, ci și în fața Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Una dintre măsurile esențiale este reorganizarea sistemului de guvernanță corporativă, ceea ce implică finalizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor în Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), precum și implementarea unor reguli mai stricte privind numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat.

Tánczos Barna a menționat că a cerut o abordare mai flexibilă în aplicarea acestor reguli, deoarece nu toate companiile de stat pot fi tratate la fel. Spre exemplu, o companie de apă și canalizare dintr-o localitate mică, care are doar câțiva angajați, nu poate fi supusă acelorași cerințe ca o mare companie de stat precum Salrom.

„România trebuie să respecte angajamentele şi reforma nu doar de faţă cu Comisia Europeană, ci şi cu OCDE, pentru că şi acolo avem acest angajament al reorganizării sistemului de guvernanţă corporativă. Va trebui să finalizăm acele concursuri la AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice), va trebui să implementăm acele reguli de numire a celor din consiliile de administraţie. Aici, eu, personal, am cerut o abordare mai flexibilă, pentru că eu nu pot să pun pe acelaşi palier compania de apă-canal dintr-un sat, cu trei angajaţi, cu, ştiu eu, cu Salrom”, a spus Tanczos Barna.