Oscarurile 2025 au redescoperit credința – va dura această schimbare?

Timp de decenii, religia a fost o temă marginalizată la Premiile Oscar. De la celebra declarație a lui Alastair Campbell, fostul strateg al lui Tony Blair – „Noi nu ne ocupăm de Dumnezeu” – și până la triumful secular al filmelor premiate recent, religia a fost rareori o preocupare centrală a industriei cinematografice de top.

Câștigătorul din 2015, Spotlight, a abordat subiectul Bisericii Catolice doar prin prisma investigației Boston Globe asupra abuzurilor sexuale din cadrul acesteia. Iar pentru un film cu un protagonist preot care a captivat Academia, trebuie să ne întoarcem până în 1973, când Exorcistul lui William Friedkin a obținut zece nominalizări și a câștigat premii pentru scenariu și sunet, scrie The Guardian.

Anul acesta, însă, tendința pare să se schimbe. Două dintre principalii candidați la Oscar, The Brutalist (10 nominalizări) și Conclave (8 nominalizări), pun credința în prim-plan. În plus, A Real Pain, un film despre Holocaust și identitatea evreiască, concurează pentru cel mai bun scenariu original și cel mai bun actor în rol secundar (Kieran Culkin). Deși nu este un film explicit religios, pelicula regizată de Jesse Eisenberg abordează tema traumei transgeneraționale și semnificația religiei după genocidul nazist.

Chiar și în afara competiției Oscar, alte producții surprind prin prezența unor teme spirituale. Comedia romantică Bridget Jones: Mad About the Boy, deși neeligibilă pentru nominalizări, explorează pierderea, moartea și posibilitatea unei existențe dincolo de viață. Într-o scenă esențială, Bridget (Renée Zellweger), răvășită de moartea soțului ei, Mark Darcy, se confruntă cu profesorul fiului său, Mr. Wallaker (Chiwetel Ejiofor), un adept al raționalismului științific. Discuția lor despre existența sufletului, pornind de la un banal exemplu al unei musculițe de fructe, devine un comentariu subtil asupra credinței și acceptării morții.

22:17, 18.12.2024 • Cultură

Oscar 2025: România ratează din nou lista scurtă, dar Sebastian Stan strălucește

Această revenire a temelor religioase în cinematografie ar putea părea legată de influența politică a conservatorilor religioși în SUA, în special de strategia administrației Trump de a folosi credința ca armă electorală. Totuși, creștinismul prezentat în The Brutalist și Conclave nu este deloc compatibil cu viziunea electoratului evanghelic pro-Trump. Aceste filme explorează nu triumful religiei, ci complexitatea și contradicțiile ei.

Rămâne de văzut dacă această tendință va persista sau dacă este doar o excepție temporară într-un peisaj cinematografic dominat de secularism. Un lucru este cert: anul acesta, religia și spiritualitatea și-au făcut loc pe covorul roșu, iar publicul – la fel ca și Academia – pare pregătit să le ia în serios.