Alegeri controversate în Germania. Cine este favoritul, conform sondajelor

Duminică, Germania își va alege noul guvern, într-un context politic și economic tensionat. Stagnarea celei mai mari economii europene, presiunea tot mai mare pentru reducerea migrației și incertitudinea legată de viitorul Ucrainei și de alianța Europei cu Statele Unite sunt principalele teme care domină scrutinul. Sondajele indică o victorie a opoziției de centru-dreapta, iar un partid de extremă dreapta ar putea obține cel mai puternic rezultat de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Germania, un actor-cheie în viitorul Europei

Fiind cea mai populată țară din Uniunea Europeană și un membru esențial al NATO, Germania joacă un rol central în deciziile politice și economice ale continentului. În ultimii ani, Berlinul a fost al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, ceea ce subliniază influența sa în politica externă. În plus, viitorul guvern va trebui să navigheze într-un peisaj global tot mai imprevizibil, marcat de relațiile tensionate cu administrația Trump, care a adoptat o poziție mai dură față de partenerii europeni.

Aproximativ 59 de milioane de germani sunt așteptați la urne pentru a desemna cei 630 de membri ai Bundestagului, parlamentul național. Sistemul electoral german face ca obținerea unei majorități absolute să fie rară, iar niciun partid nu pare să fie aproape de acest obiectiv în acest an. Prin urmare, este de așteptat ca viitorul guvern să fie rezultatul unor negocieri complexe, care ar putea dura săptămâni sau chiar luni.

19:58 • Internațional

Germania, alegeri: Conservatorii în frunte, AfD pe locul al doilea (sondaje la ieșirea de la urne)

06:21 • POLITICĂ

Ana-Maria Trăsnea, românca doritoare în Bundestag: o nouă șansă la alegerile din Germania

O criză politică ce a grăbit alegerile

Alegerile anticipate au fost declanșate de prăbușirea coaliției de centru-stânga conduse de Olaf Scholz, în noiembrie, cu șapte luni înainte de termenul planificat. Cele trei partide aflate la guvernare nu au reușit să depășească tensiunile interne, iar mandatul lui Scholz a fost marcat de conflicte frecvente și o scădere continuă a popularității.

De altfel, atmosfera dinaintea scrutinului este dominată de o profundă nemulțumire a electoratului. Alegătorii nu sunt entuziasmați de niciunul dintre candidați, iar sondajele arată un sprijin limitat pentru actualele partide de guvernare.

Cine este favorit să câștige

Opoziția de centru-dreapta, reprezentată de blocul Uniunii și condusă de Friedrich Merz, conduce în sondaje cu un procent de 28-32%, ceea ce îl plasează în poziția de favorit pentru funcția de cancelar. Social-democrații lui Scholz sunt cotați la doar 14-16%, ceea ce ar putea reprezenta cel mai slab rezultat al partidului de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din voturi, se situează Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta și anti-imigrație. Aceasta ar fi cea mai bună performanță electorală din istoria formațiunii, depășind rezultatul de 12,6% obținut la alegerile din 2017. Pentru prima dată, AfD și-a desemnat un candidat la funcția de cancelar, Alice Weidel, însă partidele principale au declarat ferm că nu vor colabora cu acest partid.

Verzii, reprezentați de vicecancelarul demisionar Robert Habeck, speră, de asemenea, la o poziție influentă în viitorul guvern, însă sondajele îi plasează puțin în urma social-democraților.

Friedrich Merz și-a construit campania pe promisiunea de a aduce „stabilitate în loc de haos”, pledând pentru o schimbare radicală după prăbușirea guvernului Scholz, afectat de conflicte interne și lipsa unei direcții clare pentru redresarea economiei.

Cât de dificilă va fi formarea unei coaliții

Chiar dacă Merz va câștiga alegerile, nu este sigur că va putea forma rapid un guvern stabil. Liderul conservator își dorește o coaliție formată din două partide, dar ar putea fi nevoit să apeleze la un al treilea partener pentru a asigura o majoritate.

Printre variantele posibile se numără o alianță cu social-democrații, cu Verzii sau cu Democrații Liberi (FDP), un partid pro-business care a făcut parte din guvernul prăbușit al lui Scholz. Totuși, FDP se află la limita pragului electoral de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, iar în cazul în care nu va reuși să obțină suficiente voturi, formarea unei coaliții stabile va deveni și mai complicată.