Pa, Toni! De ce a fost demis Greblă și de ce a durat atât de mult să se ajungă la această decizie

Un parcurs marcat de controverse, abuzuri și legături dubioase care au subminat integritatea Autorității Electorale Permanente. Toni Greblă, un nume sinonim cu scandalurile și abuzurile în funcțiile publice, se află în sfârșit în pragul demiterii din poziția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Decizia liderilor coaliției de guvernare de a iniția procedura de revocare ridică întrebarea: de ce a fost nevoie de atât de mult timp pentru a-l îndepărta pe acest individ controversat dintr-o funcție atât de sensibilă?

Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis, marți, 25 februarie 2025, să solicite revocarea din funcție a președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă. Această hotărâre vine în urma unor controverse legate de managementul său la conducerea instituției.

Printre motivele invocate se numără:

Majorarea ilegală a salariului: La două zile după numirea sa în funcție, în martie 2023, Toni Greblă și-a stabilit indemnizația lunară raportându-se la un salariu minim brut de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei, ceea ce a dus la plăți necuvenite de 118.830 lei în perioada 2023-2024.

Mutarea sediului Biroului Electoral Central (BEC): În 2024, Greblă a relocat BEC prin încheierea unui nou contract de închiriere, deși exista deja un sediu valabil, generând astfel costuri suplimentare pentru bugetul AEP.

Conduită incompatibilă cu funcția: Declarațiile și acțiunile recente ale lui Toni Greblă au fost considerate nepotrivite pentru poziția sa, afectând imaginea și prestigiul AEP.

Procedura de revocare a fost inițiată în Parlament, solicitarea fiind înaintată comisiilor juridice reunite pentru elaborarea unui raport și a proiectului de hotărâre. Votul final urmează să aibă loc vineri, în plenul comun al celor două Camere.

Contactat de presă, Toni Greblă a declarat că nu a fost informat oficial despre această decizie și a evitat să facă alte comentarii.

Zice, înțelept, și Sorin Ioniță (PNL și un excepțional analist politic):

”Când noi i-am cerut demisia, încă din decembrie, că omul e pe blat cu Georgescu, Marcel nu și nu, că nu poate, că Parlamentul, Johannis se făcea că plouă. Credeau că-l țin de oo cu dosarele și interlopeala, să-și facă printr-un șantajabil jocurile cu subvenția de la buget. E uite, v-ați prins cum e cu trădarea în instituții? Chiar și unul ca Toni Greblă are convingeri iar ele nu-s de ieri de azi”.

Această decizie a coaliției survine pe fondul criticilor legate de gestionarea alegerilor prezidențiale din 2024 și a altor controverse asociate mandatului său.

Abuzuri financiare și ilegalități flagrante

Una dintre primele acțiuni ale lui Greblă după numirea sa în martie 2023 a fost să-și majoreze ilegal salariul cu 50%, însușindu-și în mod fraudulos aproximativ 24.000 de euro.

Această decizie a fost ulterior sancționată de Curtea de Conturi, care a confirmat ilegalitatea și l-a obligat pe Greblă să returneze suma. Cu toate acestea, reacția autorităților a fost întârziată și ezitantă, permițându-i să rămână în funcție și să continue să-și exercite influența nefastă asupra instituției.

Legături periculoase și conflicte de interese

Integritatea lui Greblă a fost pusă sub semnul întrebării și din cauza asocierilor sale cu personaje dubioase. În noiembrie 2024, soția sa, Mihaela Greblă, a distribuit materiale de propagandă electorală în favoarea lui Călin Georgescu, un candidat extremist la alegerile prezidențiale.

Mai mult, Greblă însuși a fost surprins participând la evenimente alături de apropiați ai lui Georgescu, inclusiv la o petrecere de tăiere a porcului în compania lui Constantin Lupu.

Aceste legături au generat suspiciuni grave privind imparțialitatea și obiectivitatea sa în gestionarea proceselor electorale.

Reacția întârziată a autorităților și presiunea publică

În ciuda acestor abateri evidente, demiterea lui Greblă a fost tergiversată nepermis de mult. Abia după ce peste 20 de organizații neguvernamentale au cerut public demisia sa, invocând lipsa de integritate și neutralitate, și după ce lideri politici precum Elena Lasconi și Eugen Tomac au solicitat revocarea sa, coaliția de guvernare a decis să acționeze. Această întârziere ridică semne de întrebare cu privire la complicitatea și toleranța tacită a unor factori de decizie față de derapajele lui Greblă.

Pa, Toni! Ia și Grebla de Aur cu tine!

Demiterea lui Toni Greblă este o măsură necesară pentru a restabili încrederea publicului în Autoritatea Electorală Permanentă și în procesul democratic din România. Cu toate acestea, rămâne regretabil faptul că a fost nevoie de o presiune publică intensă și de acumularea unor dovezi copleșitoare de abuz și corupție pentru a se ajunge la această decizie. Este esențial ca, pe viitor, mecanismele de control și sancționare a derapajelor din instituțiile publice să fie activate prompt, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații care subminează democrația și statul de drept.