În timp ce președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin iau în considerare posibilitatea unei întâlniri în următoarele săptămâni, o întrebare importantă se ridică: de ce Moscova pare acum dispusă să pună capăt războiului din Ucraina?
După trei ani de conflict, Putin a demonstrat că nu îi pasă de pierderile umane. Și dacă obiectivul său inițial a fost să instaleze un guvern prietenos cu Rusia la Kiev, acesta este încă departe de a fi realizat. Totuși, o a treia ipoteză, mai puțin explorată, ar putea explica de ce liderul rus ar putea fi dispus să ajungă la masa negocierilor: Moscova s-ar putea confrunta cu dificultăți în a finanța războiul, scrie Politico.
De obicei, analiza fiscală a Rusiei subliniază faptul că țara înregistrează un deficit bugetar mic și că datoria publică a Rusiei este scăzută (aproape 20% din PIB), ceea ce este considerat un indicator sănătos. Această analiză se aplică în general majorității economiilor, dar în cazul Rusiei există o capcană importantă: sancțiunile occidentale au limitat semnificativ capacitatea Moscovei de a accesa piețele internaționale de datorii, lăsând Kremlinul cu o marjă limitată de manevră pentru a finanța deficitul bugetar.
În absența accesului la împrumuturi externe, Moscova a apelat inițial la o altă strategie: a încurajat băncile rusești să cumpere datorie suverană. Această strategie a funcționat destul de bine în 2022 și 2023, dar au apărut fisuri anul trecut. Sub presiunea Kremlinului de a acorda împrumuturi ieftine în valoare de sute de miliarde de ruble către companiile de apărare, în timp ce cumpărau și cantități mari de obligațiuni suverane, băncile rusești s-au confruntat cu o criză de lichidități, devenind reticente în a adânci și mai mult datoria. La sfârșitul anului 2023, Kremlinul a fost nevoit să anuleze mai multe licitații pentru emisiunea de datorie internă, deoarece nu existau cumpărători.
Cu împrumuturile interne aproape imposibil de obținut, Moscova a trecut la un alt plan: să folosească rezervele Fondului Național de Bunăstare (NWF). Pe hârtie, aceasta părea o strategie rezonabilă. Fondul, care la începutul anului 2022 avea aproape 10 trilioane de ruble (aproximativ 110 miliarde de dolari), ar fi putut acoperi deficitul bugetar alimentat de război pentru câțiva ani. Însă, în cei trei ani de conflict, rezervele lichide ale NWF s-au redus cu aproximativ 60%, iar prognozele nu sunt deloc optimiste. În ianuarie 2025, deficitul lunar al bugetului Rusiei a fost cu aproximativ 45% mai mare decât obiectivul pentru întregul an 2025. Dacă cheltuielile bugetare vor rămâne la aceleași niveluri ca în ianuarie, rezervele NWF ar putea dispărea în doar trei luni.
Această situație fiscală dificilă aduce întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă Rusia nu ar mai avea bani pentru a-și finanța deficitul? Într-un astfel de scenariu, un default suveran ar putea duce la o criză financiară severă. În lipsa rezervei NWF, Kremlinul ar avea dificultăți în a susține sectorul bancar. Fără resurse pentru recapitalizări, economia rusă, deja fragilă, ar risca să se prăbușească rapid.
Din această perspectivă, înțelegerea unui acord cu Statele Unite ar putea fi soluția pe care Putin o caută în discuțiile viitoare, fie prin relaxarea sancțiunilor economice (cum ar fi relaxarea restricțiilor privind accesul Rusiei la datorii externe), fie printr-o pauză în conflict, care ar permite Moscovei să își refacă rezervele prin reducerea cheltuielilor de apărare.
În luna septembrie 2024, Kyrylo Budanov, șeful serviciului de informații al apărării din Ucraina, anticipa că, afectată de probleme economice, Moscova va încerca să pună capăt războiului în 2025. Această predicție pare acum să se adeverească, iar motivul pentru care Putin ar fi dispus să negocieze este destul de simplu: vrea să evite o falimentare umilitoare.