Comisia Europeană evaluează riscul alimentar în UE

Comisia Europeană a anunţat că din 27 martie 2021 a devenit aplicabil Regulamentul privind transparenţa şi durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanţului alimentar. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, propunerea de regulament a Comisiei a fost adoptată în 2019, în urma unei iniţiative cetăţeneşti europene.

Noile norme vor îmbunătăţi transparenţa evaluării riscurilor la nivelul UE în ceea ce priveşte produsele alimentare şi vor acoperi o gamă largă de produse de mare interes pentru cetăţeni. Regulamentul va consolida fiabilitatea, obiectivitatea şi independenţa studiilor prezentate Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi va conferi un rol mai important statelor membre în guvernanţa EFSA.

Încă de la începutul procesului UE de evaluare a riscurilor, toate studiile şi datele ştiinţifice prezentate vor fi făcute publice în mod proactiv. Va fi folosit un format uşor accesibil într-o secţiune dedicată a site-ului EFSA (cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de confidenţialitate justificate în mod corespunzător). În plus, pentru a identifica dacă sunt disponibile alte date sau studii ştiinţifice relevante, EFSA va consulta publicul şi toţi ceilalţi parteneri implicaţi înainte de a-şi pregăti contribuţia ştiinţifică, informează Executivul comunitar.

O serie de măsuri vor asigura calitatea, robusteţea şi independenţa studiilor prezentate de industrie. Atunci când sunt comandate studii pentru a sprijini o viitoare cerere sau notificare de autorizare la nivelul UE, operatorii economici şi laboratoarele în cauză trebuie să notifice aceste studii EFSA în faza premergătoare depunerii. Această măsură este menită să garanteze faptul că întreprinderile care solicită autorizaţii prezintă toate informaţiile relevante şi nu ascund studiile nefavorabile.

Comisia va efectua misiuni de informare

În următorii patru ani, Comisia Europeană va efectua, de asemenea, misiuni de informare la sediile laboratoarelor pentru a evalua dacă acestea aplică standardele relevante pentru testele şi studiile prezentate EFSA în contextul unui proces de depunere a cererilor. Aceste misiuni vor permite Comisiei să identifice şi, dacă este necesar, să corecteze orice neconformitate sau deficienţă.

În ultimele luni, EFSA şi-a ajutat partenerii să înţeleagă mai bine şi să se pregătească pentru noile dispoziţii. Agenţia a creat o serie de materiale de sprijin, cum ar fi tutoriale animate, întrebări frecvente şi a organizat o serie de sesiuni de formare.

Statele membre vor juca un rol mai important în îmbunătăţirea guvernanţei EFSA şi a cooperării ştiinţifice şi în asigurarea sustenabilităţii sale operaţionale pe termen lung. Reprezentanţii tuturor statelor membre, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai societăţii civile şi ai grupurilor de interese din cadrul lanţului alimentar vor fi implicaţi în guvernanţa EFSA. Aceştia vor fi reprezentaţi în consiliul său de administraţie începând cu 1 iulie 2022. În plus, legislaţia prevede o implicare mai activă a statelor membre în promovarea capacităţii ştiinţifice a EFSA, prin implicarea celor mai buni experţi independenţi în activitatea EFSA.

„Creşterea transparenţei activităţii ştiinţifice a UE în domeniul alimentar va consolida încrederea consumatorilor. Aceste noi norme în materie de transparenţă răspund în mod direct solicitărilor cetăţenilor noştri. Le punem în aplicare într-un moment în care Comisia şi-a asumat un angajament ferm, prin intermediul strategiei „De la fermă la consumator”, de a asigura o mai mare sustenabilitate, astfel încât modul în care producem şi consumăm alimentele să fie sănătos nu numai pentru noi, ci şi pentru planeta noastră”, a afirmat comisarul Stella Kyriakides, responsabil cu sănătatea şi siguranţa alimentară în Comisia Europeană.

Siguranța alimentară a UE

La rândul său, Bernhard Url, directorul executiv al EFSA, susţine că este un moment crucial pentru sistemul UE privind siguranţa alimentară. „EFSA este recunoscătoare legiuitorilor pentru că ne-a oferit această ocazie interesantă de a informa cetăţenii şi părţile interesate cu privire la activitatea noastră şi de a beneficia de un control mai strict al proceselor şi practicilor noastre de lucru. În ultimii ani, am alocat resurse semnificative pentru a ne asigura că tranziţia către noul sistem este cât mai lină şi mai incluzivă posibil pentru toate părţile interesate”, a transmis directorul executiv al EFSA.

Comisia Europeană a publicat marţi rezultatele celei de-a doua părţi a unei comparaţii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeaşi marcă, studiul fiind realizat de Centrul Comun de Cercetare. Scopul studiului prezentat marţi a fost să afle dacă diferenţele din compoziţia produselor alimentare pot fi percepute de simţurile umane, conform unui comunicat remis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Raportul a constatat că diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate, se precizează în comunicatul ANPC.

În cadrul studiului s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest eşantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE, notează ANPC.

Produse diferite în ambalaje aproape identice

Studiul a constatat că 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită; 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită; alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită.

Utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent. De asemenea, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor, se menţionează în comunicatul ANPC.

În conformitate cu legislaţia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv şi ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin raţiuni legitime şi obiective, se precizează în comunicatul ANPC.

CE precizează că sunt aşteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în anii 2021 şi 2022.