Europa se pregătește să răspundă la provocările lui Trump, iar pentru fermieri măsurile ar putea reprezenta o șansă neașteptată.
Pe 26 februarie 2025, Uniunea Europeană a intrat în alertă, pregătind o ripostă la amenințările președintelui american Donald Trump de a majora tarifele pe produsele europene. Bruxelles-ul nu stă cu mâinile în sân: în vizor sunt importurile agricole din SUA cultivate cu substanțe chimice interzise (pesticide) pe bătrânul continent, o mișcare care ar putea zgudui relațiile comerciale transatlantice.
În timp ce europenii marchează trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina cu o stare de spirit sumbră, politica „Make America Great Again” a lui Trump pare să deschidă un nou front – de data aceasta economic – împotriva partenerilor tradiționali. Dar ce înseamnă asta pentru fermierii din UE, pentru Ucraina și pentru consumatori?
Pesticidele „rele” devin muniție comercială
Planul UE este clar: restricționarea importurilor de produse agricole care folosesc pesticide toxice, precum paraquatul sau propiconazolul, considerate „agenți cancerigeni, mutageni și perturbatori endocrini”. Aceste substanțe, interzise în Europa, sunt încă larg utilizate în SUA, unde fermierii le preferă pentru costurile reduse.
„UE a trecut treptat la alternative biologice, mai scumpe, în timp ce americanii rămân fideli metodelor tradiționale”, explică Hanna Kashirina, expert în agroindustrie din Ucraina.
Potrivit Financial Times, Comisia Europeană ar putea lua o decizie în această săptămână, iar soia –cultură dependentă de erbicide controversate – ar fi prima lovită.
Această strategie nu este doar o replică la tarifele lui Trump, ci și o lovitură țintită către „electoratul de bază” al acestuia: fermierii din zonele rurale americane. Totodată, Bruxelles-ul speră să câștige simpatia propriilor agricultori, eurosceptici convinși, care se plâng de ani buni de concurența importurilor ieftine.
„E o mișcare cu bătaie lungă”, notează Kashirina. „Dar vine cu un preț: consumatorii europeni vor simți scumpirile, pentru că produsele agricole ieftine din afară ajută la ținerea inflației sub control.”
Fermierii europeni: între scepticism și speranță
Agricultorii din UE au fost mult timp în conflict cu politica „verde” a Bruxelles-ului, care le impune standarde ecologice stricte, dar permite importuri mai puțin reglementate.
„Fermierii noștri nu pot concura cu prețurile din SUA sau din alte țări care folosesc pesticide ieftine”, spune un oficial european citat de FT.
Restricțiile propuse ar putea nivela terenul de joc, oferind producătorilor locali un avantaj.
„Vorbim doar despre cele mai periculoase pesticide și înainte de a se lua orice decizie va fi o evaluare a impactului pentru a proteja competitivitatea”, a declarat un oficial european pentru FT, adăugând că „avem nevoie de cafea, mango și avocado”, împotriva cărora probabil că nu vor exista restricții.
De fapt, cafeaua și ceaiul sunt cele mai comune produse care conțin reziduuri de pesticide interzise în UE: 38% din probele de ceai și 23% din cafea. Au fost găsite în aproape un sfert din probele din India și 17% din China. Pe acest fond, se pune întrebarea: dacă astfel de importuri trec prin „filtre” europene stricte, atunci ce beau ucrainenii?
Pesticidele în sine sunt o piață separată
„Pesticidele, alte medicamente și produse agrochimice sunt toate o singură piață. Prin „pesticide” se înțelege adesea piața în ansamblu. UE exportă volume destul de semnificative din acestea în SUA. În 2023, volumul exporturilor s-a ridicat la 513 milioane USD. Și în direcția opusă – din SUA în UE – 438 milioane USD”, notează Hanna Kashirina.
Cei mai mari consumatori de substanțe chimice europene sunt înșiși europenii. În principal, acestea sunt Franța și Germania, care în 2023 au importat 1,9 miliarde de dolari și, respectiv, 1,6 miliarde de dolari în produse agrochimice de la vecinii lor din UE. Urmează Polonia, Italia și Spania, achiziționând produse de protecție a plantelor în valoare de peste 800 de milioane de dolari în 2023.
În afara UE, cei mai mari importatori de pesticide europene sunt Regatul Unit (750 milioane USD), Brazilia (650 milioane USD), Federația Rusă (612 milioane USD) și Statele Unite (513 milioane USD). Mai mult, Federația Rusă își crește achizițiile de medicamente din UE – de exemplu, în 2021 au cumpărat produse agrochimice în valoare de 467 de milioane de dolari. Sancțiunile nu se aplică acestor livrări. În 2023, Ucraina a achiziționat produse agrochimice europene în valoare de 428 de milioane de dolari.
În ceea ce privește exporturile din SUA, UE a importat produse agrochimice americane în valoare de 438 de milioane de dolari în 2023. Mai mult, cota SUA pe piața europeană a pesticidelor crește treptat, iar importatorii principali sunt Franța, Belgia și Țările de Jos – țări în care pesticidele „rele” sunt folosite cel mai mult (acolo pot fi „turnate” 6-8 kilograme de pesticide la hectar de soia sau porumb, ceea ce depășește semnificativ cifrele medii pentru UE).
Ucraina: Victimă colaterală sau beneficiar surpriză?
Pentru Ucraina, aflată în plin război comercial și real cu Rusia, măsurile UE sunt o sabie cu două tăișuri. Exporturile agricole către Europa au atins 12,8 miliarde de dolari în 2024, reprezentând peste 50% din totalul agroexporturilor țării.
Dar mulți fermieri ucraineni folosesc încă pesticide interzise în UE, o moștenire a sistemului tradițional. „Ne îndreptăm spre standardele europene, dar tranziția va dura 5-10 ani”, spune Kashirina.
O lege recentă promite alinierea la reglementările „verzi” ale UE, dar până atunci, restricțiile pe pesticide ar putea afecta exporturile de cereale și oleaginoase.
Totuși, există și o oportunitate. Dacă importurile americane de soia vor fi blocate, Ucraina ar putea ocupa o parte din această nișă. „Nu putem înlocui complet SUA, dar am putea redirecționa o parte din exporturile noastre”, estimează Oleksandra Avramenko, expert agricol. Cu toate acestea, optimismul este temperat de incertitudinea regimului comercial preferențial acordat Ucrainei de UE, care expiră pe 6 iunie 2025. Fără o prelungire, fermierii ucraineni s-ar putea confrunta cu o „lovitură dublă”: pierderea accesului facil și noile bariere ecologice.
Un joc cu mize globale
Deocamdată, totul rămâne la stadiul de discuții. „Nu există încă un document oficial, doar amenințări și contra-amenințări”, subliniază Kashirina. Dacă Trump își pune în aplicare tarifele, UE ar putea pierde 3-4% din PIB, dar și SUA ar suferi pierderi. Singurul câștigător clar? China, cel mai mare exportator global de pesticide, care ar putea profita de haosul comercial. „Războiul tarifelor va lovi ambele părți”, conchide experta, avertizând că agricultura mondială ar putea deveni un câmp de luptă economic.
Pentru consumatori, fermieri și guverne, consecințele sunt imprevizibile. UE încearcă să-și apere principiile „verzi” și să-și protejeze producătorii, dar riscul scumpirilor planează asupra gospodăriilor. Ucraina, prinsă între solidaritatea europeană și propriile nevoi, trebuie să navigheze cu grijă. În acest joc al pesticidelor și tarifelor, un lucru e sigur: deciziile din următoarele săptămâni vor redefini echilibrul global al hranei.