Miza acordului Trump – Zelenski pentru resursele Ucrainei în competiția tehnologică globală. România pune pe masă propria hartă cu minerale rare

Semnarea preliminară a acordului privind resursele minerale dintre SUA și Ucraina schimbă, practic, dinamica competiției globale pentru tehnologiile emergente. Donald Trump repoziționează SUA, adusă în pragul prăpastiei economice, mută rapid și decisiv pe harta lumii după principii de business și ocupă, strategic, „centrul” jocului geoeconomic: industriile secolului XXI. Trump l-a adus extrem de rapid pe președintele Volodimir Zelenski în poziția de a semna acordul, folosind tactici agresive de negociere specific americane, pe care birocrații de la Bruxelles nu le stăpânesc.

Harta mineralelor critice ale Ucrainei a făcut o piruetă geopolitică și a aterizat direct în Biroul Oval de la Casa Albă. În tot acest sofisticat joc global, România scoate și ea, din sertar, o hartă.  Analiza „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, document publicat de Guvernul României, arată că fostele zone miniere din România, închise după 1989, sunt bogate în materii prime și pământuri rare. 

Kievul și Washingtonul au convenit asupra acordului la 25 februarie. Miercuri seara, Kyiv Independent a obținut de la o sursă din cadrul guvernului ucrainean textul integral al acordului dintre SUA și Ucraina privind tranzacțiile cu minereuri și l-a publicat în întregime.

Acordul redefinește dinamica puterii în Coridorul Energiei Eurasiatice

Negocierile implică transferul a 50% din veniturile generate de exploatare către SUA a mineralelor rare. Resursele minerale ale Ucrainei reprezintă un pilon al tranziției tehnologice globale, cu aplicații critice în 62 de sectoare industriale. Cu 70% din zăcăminte situate în zone de conflict și o valoare estimată a resurselor de 15 trilioane dolari, acordul redefinește dinamica puterii în Coridorul Energiei Eurasiatice.

„Guvernele Ucrainei și Statelor Unite ale Americii, cu scopul de a obține o pace durabilă în Ucraina, intenționează să înființeze un Fond de Investiții pentru Reconstrucție (Fond), participând la Fond prin coproprietate, care va fi definită mai detaliat în Acordul privind Fondul (…) Fondul va fi administrat în comun de reprezentanți ai Guvernului Ucrainei și ai Guvernului Statelor Unite ale Americii. Termenii mai detaliați referitori la guvernarea și funcționarea Fondului vor fi stabiliți într-un acord ulterior (Acordul privind Fondul), care va fi negociat prompt după încheierea acestui Acord Bilateral (…)

Fondul va colecta și reinvesti veniturile contribuie la Fond, minus cheltuielile suportate de Fond, și va obține venituri din monetizarea viitoare a tuturor activelor relevante de resurse naturale deținute de Guvernul Ucrainei (fie deținute direct, fie indirect de Guvernul Ucrainei) (…)

Guvernul Ucrainei va contribui la Fond cu 50 la sută din toate veniturile obținute din monetizarea viitoare a tuturor activelor relevante de resurse naturale deținute de Guvernul Ucrainei (fie deținute direct, fie indirect de Guvernul Ucrainei), definite ca fiind depozite de minerale, hidrocarburi, petrol, gaze naturale și alte materiale extractibile, precum și alte infrastructuri relevante pentru activele de resurse naturale (cum ar fi terminalele de gaz natural lichefiat și infrastructura portuară), astfel cum vor fi convenite de ambii Participanți și cum pot fi descrise suplimentar în Acordul privind Fondul”, sunt elementele-cheie cuprinse în Acord.

SUA urmăresc reducerea dependenței de China

Interesul SUA pentru metalele rare ucrainene vine în contextul dependenței globale de China, care controlează peste 60% din extracția și 85% din procesarea acestor resurse strategice. Deși SUA produce 12-15% din totalul global de metale rare, până în 2020, 80% dintre minereurile americane erau procesate în China. Astfel, accesul direct la resursele Ucrainei ar putea reduce dependența Washingtonului de Beijing.

Acordul cu Ucraina ar putea asigura acces la 33 de milioane de tone de litiu (1% din rezervele globale) și 15.000 de tone de niobiu, esențiale pentru baterii și superconductori. Strategia americană se aliniază cu inițiativa Critical Minerals Alliance, prin care Washingtonul intenționează să diversifice sursele de materii prime cu 40% până în 2030.

De asemenea, clauzele secrete ale memorandumului ar permite SUA să opereze în zona economică exclusivă ucraineană din Marea Neagră, unde se estimează existența a 2,3 trilioane metri cubi de gaze neconvenționale.

Războiul global al tehnologiilor critice

Ucraina deține un potențial geologic excepțional, cu rezerve semnificative de minerale critice pentru tranziția energetică și securitatea tehnologică globală. Resursele sale de litiu (33 de milioane tone), titan, grafit, uraniu și pământuri rare sunt componente esențiale în baterii pentru vehicule electrice, tehnologii aerospațiale, sisteme de apărare avansate și infrastructuri nucleare. Cererea globală pentru aceste materiale se va tripla până în 2030 conform Agenției Internaționale pentru Energie, iar Ucraina poate asigura 5% din necesarul mondial. Mineralele critice sunt fundamentale pentru economia secolului XXI. Ele sunt esențiale pentru energia regenerabilă, aplicațiile militare și infrastructura industrială și joacă un rol strategic din ce în ce mai important în geopolitică și geoeconomie.

Controlul asupra mineralelor rare ucrainene oferă SUA avantaje decisive în trei domenii strategice:

• Baterii avansate: Rezervele de litiu permit producția a 12 milioane de baterii EV/an, suficiente pentru 40% din cererea europeană
• Armament hipersonic: Aliajele de titan-scandiu din Ucraina sunt cheia motoarelor Mach 8-104
• Calcul cuantic: Tantalul ucrainean asigură 15% din necesarul global pentru qubiti superconductori

Pentru China, acordul reprezintă o amenințare directă la adresa dominanței în lanțul de valoare al tehnologiilor verzi. Reacția Beijingului s-a materializat prin reducerea cu 40% a exporturilor de grafene către firmele americane, măsură care afectează producătorii de semiconductor.

Utilitatea mineralelor ucrainene în tehnologiile de energie regenerabilă

Litiul – coloana vertebrală a electromobilității

Zăcămintele ucrainene conțin 1% din rezervele globale de litiu, mineral esențial pentru bateriile litiu-ion din vehiculele electrice și sistemele de stocare a energiei. Fiecare baterie pentru un EV standard necesită între 8-12 kg de litiu, iar proiecțiile indică o cerere globală de 2,4 milioane tone până în 20405. Procesele de extracție din zăcămintele Shevchenkivske (Donetsk) și Kruta Balka (Zaporiijia) ar putea reduce dependența UE de China, care controlează 60% din lanțul global de aprovizionare.

Aplicațiile acestui mineral se extind la rețele smart grid, unde bateriile cu litiu permit stabilizarea fluxurilor energetice din surse intermitente (eolian, solar). Un studiu al IEA arată că fiecare gigafabrică de baterii necesită 25.000 de tone de litiu anual, iar Ucraina ar putea acoperi 15% din această cerere prin exploatarea integrală a resurselor sale.

Grafitul – materialul cheie pentru bateriile litiu-ion

Cu rezerve reprezentând 6% din totalul european, grafitul ucrainean este vital pentru anozii din bateriile litiu-ion și pilulele de combustibil. Fiecare tonă de grafit sintetic (utilizat în baterii) necesită 2-3 tone de grafit natural, iar procesele de purificare consumă 30% din costul total de producție. Zăcămintele din regiunea Dnipropetrovsk ar putea reduce costurile europene de producție cu 18% prin utilizarea tehnologiilor de procesare hibridă.

Aplicații inovatoare includ utilizarea grafitului în supercondensatori pentru rețelele electrice inteligente și ca componentă în sistemele de captare a dioxidului de carbon. Cercetările Universității din Kiev demonstrează că grafitul cu puritate de 99,95% poate îmbunătăți eficiența de stocare a energiei cu 40%.

Tehnologii aerospațiale și de apărare

Titanul – metalul aviației de ultimă generație

Ucraina deține 12% din rezervele europene de titan, metal esențial pentru structurile aeronavelor, motoarele cu reacție și sistemele de propulsie spațială. Fiecare avion F-35 Lightning II conține 900 kg de titan3, iar rachetele SpaceX Falcon 9 utilizează 2,5 tone de aliaje de titan. Procesele de laminare la rece dezvoltate la Combinatul de Titan din Zaporijia permit obținerea de foi sub 0,5 mm grosime, esențiale pentru componentele structurale subțiri.

Aplicațiile militare includ blindaje reactive pentru tancuri (combinații titan-ceramică) și sisteme de ghidare pentru rachete. Institutul Metalurgic din Donețk a patentat un aliaj titan-vanadiu cu rezistență la temperaturi de 1.200°C, utilizat în noile rachete hipersonice.

Scandiu – secretul aliajelor ultralitere

Cu rezerve estimate la 500 de tone, scandiul din Ucraina este cheia aliajelor aluminiu-scandiu pentru dronele militare și sateliți. Adăugarea de 0,5% scandiu reduce greutatea structurilor aeronavelor cu 15% și crește rezistența la coroziune de 3 ori. Proiectul european Clean Sky 2 utilizează aceste aliaje în componentele motorului Rolls-Royce UltraFan.

Tehnologii nucleare și de energie

Uraniu – combustibilul reactorilor generației IV

Zăcămintele ucrainene de uraniu (estimativ 200.000 tone3) sunt critice pentru reactoarele rapide cu neutroni și sistemele de propulsie nucleară. Centralele nucleare moderne necesită 27 tone de uraniu îmbogățit anual4, iar tehnologia de reprocesare din Zhovti Vody permite recuperarea a 96% din combustibilul uzat.

Cercetătorii de la Institutul de Fizică Tehnica din Kiev dezvoltă combustibili triuraniu dioxid pentru reactoarele cu sare topită, capabile să reducă deșeurile radioactive cu 80%.

Beriliu – materialul pentru fuziune nucleară

Cu rezerve suficiente pentru 40 de ani de consum global, beriliul ucrainean este esențial în moderatoarele de neutroni pentru reactoarele cu fuziune. Stratul de beriliu în tokamak-ul ITER (grosime 10 mm) asigură protecție termică la 150 milioane °C5. Procesele de purificare electrolitică de la Fabrica de Beriliu din Horishni Plavni ating o puritate de 99,99%.

Tehnologii IT și electronice

Tantalul – componenta microcipurilor de ultimă generație

Depozitele ucrainene de tantal (estimativ 8.000 tone) sunt vitale pentru condensatorii din procesoarele 5G și calculatoarele cuantice. Fiecare smartphone conține 40 mg de tantal, iar cererea globală va crește cu 250% până în 2030. Tehnologia de nano-filtrare dezvoltată la Institutul de Materiale Semiconductoare din Kiev permite obținerea de praf de tantal cu granulație sub 50 nm.

Niobiul – superconductivitate la temperaturi ridicate

Cu rezerve de 15.000 tone, niobiul ucrainean este utilizat în magneții pentru RMN-uri medicale și acceleratoare de particule. Aliajele niobiu-titan mențin superconductivitatea la -263°C, permițând crearea de câmpuri magnetice de 15 tesla. Centrul de Cercetări Nucleare din Harkiv a dezvoltat cabluri superconductoare cu pierderi de energie sub 0,5%.

Tehnologii medicale avansate

Lantanul – baza imagologiei medicale

Compușii de lantan din zăcămintele ucrainene sunt utilizați în scintilatoarele pentru tomografe PET, îmbunătățind rezoluția imaginilor cu 30%. Fiecare scaner PET necesită 5 kg de oxisulfidă de lantan, iar cererea europeană va crește cu 120% până în 2030.

Europiu – luminozitatea în imagistica radiologică

Depozitele de europiu (estimativ 200 tone) permit producția de fosfor roșu pentru ecranele de radiografie digitală. Nanoparticulele de europiu oxid dezvoltate la Universitatea din Liov măresc sensibilitatea detectoarelor cu 40%.