Problemele DNA: creșterea achitărilor, scăderea activității teritoriale și dependența de fonduri externe
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/PTc4MCZoPTQ0MCZoYXNoPTdiY2VlYWEzMGZhODA0NzkzYTE5N2RmMTMzNThlZmFj.thumb_.jpg)
În discursul său la bilanțul anual, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a subliniat câteva provocări majore cu care se confruntă instituția în lupta împotriva corupției. Printre acestea se numără creșterea numărului de achitări, scăderea activității în structurile teritoriale și dependența de finanțările externe pentru îmbunătățirea capacităților tehnice.
Creșterea numărului de achitări – un semnal de alarmă pentru DNA?
Unul dintre punctele mai delicate aduse în discuție de Marius Voineag a fost creșterea numărului de achitări în dosarele DNA. Cu un procent de 16,37% din totalul dosarelor, achitările au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, iar în unele cazuri, dosarele care au fost achitate erau deja vechi, din perioada 2014-2022. Aceasta poate fi interpretată ca un semn de slăbiciune în privința dosarelor trimise în judecată. Procentul ridicat de achitări poate indica o gestionare ineficientă a unor cazuri sau, poate chiar mai grav, o slăbire a capacității instituției de a aduna dovezi convingătoare în fața instanței. În acest context, se pune întrebarea dacă DNA își face temele suficient de bine înainte de a trimite un dosar în instanță sau dacă sunt necesare ajustări în strategia de anchetă.
Provocările din structurile teritoriale ale DNA
Un alt punct delicat menționat de procurorul șef al DNA a fost scăderea activității în unele dintre structurile teritoriale ale instituției. Aceasta poate reflecta o problemă de management sau de resurse, care afectează performanța agenției la nivel național. Când există diferențe semnificative între structurile din diferite regiuni, se creează un tablou inegal al luptei împotriva corupției, ceea ce poate submina încrederea publicului în instituțiile anticorupție. În acest context, îngrijorările sunt evidente: este DNA pregătită să facă față provocărilor locale și să asigure o performanță uniformă în toată țara? Scăderea activității teritoriale poate, de asemenea, să sugereze o problemă de coordonare sau de lipsă a personalului necesar pentru a duce la bun sfârșit anchetele.
Dependența de finanțările externe pentru capacitățile tehnice
În discursul său, Marius Voineag a subliniat și îmbunătățirile în ceea ce privește capacitățile tehnice ale DNA, în special prin programele finanțate din fonduri externe, precum cele din cadrul Programului Antifraudă al Uniunii Europene. Deși aceste fonduri au permis o îmbunătățire considerabilă a infrastructurii și tehnologiei DNA, o întrebare importantă se pune în legătură cu sustenabilitatea acestora. Ce se va întâmpla dacă aceste surse de finanțare externă nu vor mai fi disponibile sau dacă nu se găsesc alternative interne? O dependență continuă de finanțările externe poate pune DNA într-o poziție vulnerabilă, mai ales dacă nu există un plan pe termen lung pentru autosusținerea acestora.
Voineag, amănunte despre acțiunea din Portul Constanța
Voineag a vorbit și despre acţiunea desfăşurată la începutul săptămânii în Portul Constanţa, un dosar de o anvergură fără precedent. Acesta a explicat că ancheta a implicat utilizarea tuturor resurselor instituţiei, inclusiv mijloace tehnice complexe şi investigatori sub acoperire, pentru a construi un caz solid legat de corupţia dintr-o infrastructură critică a statului român.
„Toată lumea bănuia că se întâmplă ceva în Portul Constanţa, dar pentru a pătrunde acolo, cazul trebuia construit cu mare grijă şi discreţie”, a declarat Voineag, subliniind că anchetele penale trebuie să respecte standarde mai riguroase, întrucât miza credibilităţii instituţionale este esenţială.
În acest caz, procurorii DNA au dispus reţinerea pentru 24 de ore a 20 de persoane, inclusiv funcţionari publici şi oameni de afaceri, sub acuzaţia de luare şi dare de mită. Printre cei reţinuţi se numără trei directori din cadrul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, un consilier al directorului general, un ofiţer al Gărzii de Coastă şi Ion Dumitrache, şeful suspendat al organizaţiei municipale PSD Constanţa. Conform procurorilor, sumele de bani primite ca mită sunt de aproximativ 350.000 de euro.
Voineag a afirmat că astfel de anchete, de mari dimensiuni, necesită timp şi răbdare pentru a construi un probatoriu complex şi pentru a descoperi toate ramificaţiile reţelelor implicate. „Dacă vrem să combatem cu adevărat corupţia, cazurile trebuie construite pe fundamente solide şi asta poate însemna uneori să sacrificăm imaginea pe termen scurt pentru a obţine rezultate pe termen lung”, a adăugat şeful DNA.