Economistul-șef al BNR: „Creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, consideră că evaluarea pe care cetățeanul o face inflației reprezintă o „penalizare injustă a rezultatelor economice” obținute de autorități. După analiza sa, creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului.

Valentin Lazea consideră că principala temere a publicului este creșterea prețurilor.

„În România, conform celor mai recente sondaje la care am avut acces, creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului. 43% pun această temere pe locul întâi, a afirmat economistul-șef al BNR, la conferința „Inflația, Costul Finanțării și Managementul Datoriei Publice”, organizată de Oxygen Events.

Însă, a subliniat el, dacă analizăm cifrele, vom observa că o persoană obișnuită acordă o atenție excesivă inflației, neglijând alți indicatori importanți, precum creșterea PIB-ului, PIB-ul pe cap de locuitor, indicele GINI, care reflectă inegalitatea dintr-o țară, rata șomajului și altele.

14:09 • ECONOMIE

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 1,3 miliarde euro, în ianuarie. Rezerva de aur a fost de 103,6 tone

13:45 • ECONOMIE

Leul câştigă aproape 2 bani în raport cu dolarul american, la cursul oficial. Aurul, la cel mai mic nivel din ultima lună

„Cetățenii penalizează injust rezultatele economice”

Conform economistului, evaluarea pe care cetățeanul o face inflației reprezintă o „penalizare injustă a rezultatelor economice” obținute de autorități.

„M-am uitat la administrațiile Biden din SUA și Macron din Franța. Am calculat câțiva indicatori despre cum au evoluat cele două administrații: în Franța PIB-ul pe locuitor între 2016 și 2023, cât a fost Macron președinte a crescut cu 20%, incluzând inflația. Creșterea PIB-ului real a fost de 8% în acești ani, rata criminalității a fost menținută constantă, rata șomajul a scăzut masiv de la 10% la 7%, în timp ce indicele Gini al inegalității a rămas constant.

Lumea, însă, când a fost să voteze, a zis: nu ne interesează că plăcinta a crescut. Nu ne interesează nici că felia noastră, a fiecăruia dintre noi, a crescut. Ne interesează că am plătit mai mult pentru feliuța noastră de plăcintă. Așa funcționează mentalul omului simplu, de rând. El nu se uită că n-are criminalitate, că e inegalitatea mai mică…”, declară, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.

Alegătorii sancționează autoritățile din motive variate

În realitate, alegătorii sancționează autoritățile din diverse motive care nu sunt neapărat legate de inflație sau de performanțele economice, conform Investopedia.

Chiar și în perioade de expansiune economică, cetățenii pot considera cheltuielile guvernamentale ca fiind ineficiente sau necorespunzătoare. De exemplu, o datorie publică prea mare poate genera nemulțumire, indiferent de starea generală a economiei.

De asemenea, îngrijorările legate de suprareglementare sau de distorsiunile pieței cauzate de intervenția guvernamentală pot amplifica frustrarea populației.

Deși economia înregistrează o creștere, aceasta rămâne foarte inegal distribuită. Este posibil ca locuitorii din Capitală să resimtă această creștere, însă în orașele mici din Vaslui sau Teleorman, acest lucru este mai puțin evident. Nu toate segmentele societății beneficiază în mod egal de pe urma creșterii economice.

Atunci când bogăția și oportunitățile sunt concentrate în mâinile unui număr restrâns de persoane, iar alții se confruntă cu creșterea costurilor vieții sau cu lipsa accesului la servicii, nemulțumirile se amplifică, chiar și în contextul unor tendințe macroeconomice favorabile.

Scandalurile politice, corupția sau eșecurile pot eclipsa realizările economice

În plus, scandalurile politice, corupția sau eșecurile în domenii precum sănătatea sau educația pot eclipsa realizările economice. Alegătorii tind să evalueze guvernele într-o manieră holistică, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe performanța economică.

Politicile orientate spre stabilitatea pe termen lung (precum reducerea deficitelor sau reformele structurale) pot necesita sacrificii pe termen scurt (de exemplu, creșteri de taxe sau impozite). Aceste măsuri pot influența percepția alegătorilor, chiar și în condițiile unei inflații scăzute sau a unei economii care funcționează bine în ansamblu.

BNR: BCE a actualizat acordul pentru furnizarea de lichiditate în euro printr-o nouă linie Repo

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, vineri, că Banca Centrală Europeană (BCE) a actualizat acordul pentru furnizarea de lichiditate în euro prin intermediul unei linii Repo.

„Liniile de lichiditate au ca scop prevenirea tensiunilor de finanțare pe piețele internaționale și a unor efecte nedorite asupra stabilității piețelor financiare. În baza acestui aranjament, BNR poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la BCE. Linia Repo va putea fi utilizată până la 31 ianuarie 2027, cu excepția cazului în care va fi prelungită.”, se arată în comunicatul BNR.

În cadrul unei linii Repo, Banca Centrală Europeană (BCE) oferă lichiditate în euro unei bănci centrale externe, în schimbul unor garanții, pentru a răspunde unei posibile cereri mari de euro.

Aceste instrumente fac parte din politica monetară și nu reprezintă o măsură neobișnuită care să indice o criză iminentă. Ele permit băncilor centrale să obțină monede emise de alte bănci centrale, oferind în schimb o formă de garanție. Două tipuri principale de instrumente financiare pot fi utilizate pentru a stabili o linie de lichiditate: acordurile de swap și acordurile de răscumpărare, cunoscute și sub denumirea de „acorduri de repo”.