America salvează bieții oligarhi ruși: „demonii” redevin aliați de afaceri

De ani buni, Occidentul a vândut povestea despre oligarhii ruși ca fiind personificarea corupției și a complicității cu regimul de la Kremlin. Ei erau „banii murdari ai lui Putin”, oamenii care susțineau regimul prin averi fabuloase făcute pe spinarea poporului rus. Doar că, brusc, Statele Unite se pare că au găsit un motiv să îi reevalueze.

Agentul Krasnov își bate joc de Biroul Oval

Surpriză! Planul american de reducere a sancțiunilor impuse Rusiei și oligarhilor săi nu mai este doar un zvon, ci o strategie clară, analizată în birourile de la Washington. Sub pretextul „stimulării economiei globale” și al „negocierilor diplomatice pentru pace”, SUA pregătesc o portiță de scăpare pentru exact acei magnați pe care îi puneau la zid acum doi ani.

Când e vorba de bani, demonii pot redeveni parteneri viabili.

Ipocrizie la nivel înalt

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, SUA și UE au umplut spațiul public cu retorica „nimeni nu trebuie să facă afaceri cu Rusia”. Companii globale și-au închis operațiunile, sancțiuni au fost impuse pe bandă rulantă, iar activele oligarhilor ruși au fost înghețate, confiscate sau pur și simplu expropriate fără proces clar.

Între timp, multe dintre aceste măsuri s-au dovedit mai mult spectacol decât eficiență reală. În realitate:

• Sancțiunile au fost ocolite prin state-pivot precum Emiratele Arabe Unite, Turcia sau Kazahstan, care au devenit noduri de tranzit pentru bani și mărfuri rusești.
• Miliardarii ruși nu au sărăcit, ci și-au reconfigurat afacerile, iar între timp au găsit metode alternative de a-și păstra luxul și influența.
• Marile corporații americane și europene au continuat, în multe cazuri, să deruleze afaceri cu Rusia, doar că prin interpuși.

Acum, SUA vin cu o „reevaluare” a sancțiunilor și par să redeschidă ușa exact pentru cei pe care îi considerau nocivi pentru democrație și stabilitate.

Cine profită?

Planul de reducere a sancțiunilor vizează în special acei oligarhi care „cooperează” cu Occidentul. Cu alte cuvinte, dacă ai banii potriviți și știi unde să-i plasezi, ai șanse să fii scos de pe lista neagră.

Cine sunt acești oligarhi? Exact cei care dețin industrii strategice, bănci și afaceri care pot fi utile Vestului. În loc să fie distruși economic, așa cum se promitea inițial, ei devin parteneri viabili într-un nou joc de influență globală.

În același timp, întrebarea incomodă rămâne: ce primesc americanii în schimb? Dacă acești miliardari au fost, așa cum se susținea, „o sursă de putere pentru Putin”, cum se explică faptul că acum sunt suficient de „buni” pentru a li se ridica sancțiunile?

Presiuni din interior?

Decizia nu vine în vid. Marile corporații și lobby-ul financiar de la Washington au făcut presiuni pentru această recalibrare. Economia globală are nevoie de bani, iar oligarhii ruși sunt mult prea bogați pentru a fi ignorați. În plus, ridicarea unor sancțiuni poate fi folosită ca pârghie de negociere cu Moscova.

Problema este că un astfel de pas trimite un mesaj clar: dacă ai suficienți bani, regulile se schimbă pentru tine.

Cine pierde?

1. Ucraina – Care a fost convinsă că Rusia va fi îngenuncheată economic și că sancțiunile vor rămâne ferme până la finalul războiului. În schimb, acum vede cum exact acei oligarhi care au profitat de pe urma conflictului sunt „iertați”.
2. Apropierea SUA de aliații săi est-europeni – Țări precum Polonia și statele baltice, care au susținut sancțiuni dure, văd acum că pragmatismul economic bate orice fel de solidaritate politică.
3. Orice urmă de credibilitate a Occidentului când vine vorba de combaterea corupției rusești. Dacă sancțiunile se ridică pentru „oligarhii buni”, ce mesaj mai rămâne pentru cei care chiar au fost pedepsiți?

Fereastra de oportunitate pentru elita rusească

În timp ce cetățenii de rând plătesc nota de plată a sancțiunilor, fie că sunt ruși sau ucraineni, marii jucători economici primesc portițe de salvare. SUA, care s-au erijat în gardianul moral al lumii, fac acum ajustări „tactice” pentru a menține accesul la resursele și puterea financiară rusească.

Un lucru e sigur: sancțiunile nu mai sunt despre moralitate sau despre pedepsirea unui regim, ci despre cine își poate cumpăra libertatea. Cine știe, poate că în curând vom vedea foștii „băieți răi” ai Moscovei din nou la Davos, discutând despre „importanța stabilității economice globale”.

În definitiv, cine are bani, are și scăpare.

Al cui e Trump?

Adevărata întrebare nu e de ce America îi salvează pe oligarhii ruși, ci de ce America pare să joace tot mai mult în interesul Rusiei? De la retragerea sprijinului pentru Ucraina și slăbirea NATO, până la acest plan de „iertare” a miliardarilor loiali Kremlinului, toate drumurile duc spre o întrebare care a părut mult timp prea scandaloasă pentru a fi luată în serios.

Dacă Donald Trump a fost recrutat de KGB în 1987, sub numele de cod Krasnov?

La vremea respectivă, zvonurile au fost ridiculizate, dar astăzi, privind ce se întâmplă sub noua lui administrație, ipoteza pare să aibă mai mult sens ca niciodată.

Până una-alta, Rusia primește tot ce își dorește. Makes sense, prieteni. Iar Trump… makes America great again!