Clanul Ștoacă, decapitat de DIICOT: liderul și patru membri ridicați de mascați

O lovitură puternică pentru lumea interlopă din București: clanul Ștoacă a fost decapitat de procurorii DIICOT, care au organizat o amplă operațiune împotriva grupării. Liderul clanului, Mariusini Ștoacă, împreună cu alți patru membri importanți, au fost reținuți în urma unor percheziții fulger. Anchetatorii i-au prins în flagrant în timp ce vindeau droguri de mare risc, în special cocaină, cu sume ce variau între 2.000 și 8.000 de lei pe tranzacție. În urma descinderilor, anchetatorii au descoperit 120 de pungi și recipiente cu substanțe suspecte, cântare electronice de precizie și alte dovezi ce confirmă activitatea infracțională.

Aceasta nu este prima lovitură primită de clanul Ștoacă, dar este, fără îndoială, una dintre cele mai semnificative. Gruparea, formată pe baza relațiilor de familie, a reușit să supraviețuiască și să se refacă după mai multe intervenții ale autorităților. Întrebarea este: va fi aceasta ultima cădere sau doar un alt episod într-o istorie lungă de infracțiuni și renașteri?

Istoria clanului: o ascensiune clădită pe violență și tăcere

Clanul Ștoacă a devenit o prezență notorie în București, operând preponderent în sectoarele 4 și 5. Numele grupării provine de la liderul fondator, Ion Voinea, zis „Ion al lui Ștoacă”, cel care a pus bazele unei structuri criminale bazate pe legăturile de sânge și loialitatea absolută. Generațiile tinere au fost crescute în spiritul „omertà”, legea tăcerii, iar cei care îndrăzneau să încalce codul nescris erau rapid sancționați prin violență.

Corporațiile criminale ale Bucureștiului

De-a lungul anilor, clanul și-a diversificat activitățile, trecând de la furturi și tâlhării la infracțiuni mult mai profitabile: trafic de droguri, proxenetism, șantaj și taxe de protecție. Au exploatat femei trimise la prostituție în Europa de Vest, au impus „dijmă” asupra unor afaceri locale și, mai nou, s-au specializat în traficul de droguri de mare risc. Când un clan interlop ajunge să aibă resurse și influență, începe să funcționeze ca o adevărată corporație criminală. Clanul Ștoacă nu a făcut excepție.

Ascensiune… ca-n filme!

Dar ascensiunea nu a fost lipsită de conflicte. În anii în care Cămătarii dominau Bucureștiul, clanul Ștoacă trebuia să se mulțumească cu firimiturile. După căderea imperiului fraților Nuțu și Sile Cămătaru, Ștoacă a văzut oportunitatea de a umple golul de putere. Acest lucru nu a fost privit cu ochi buni de alte grupări interlope, ceea ce a dus la conflicte sângeroase, majoritatea ascunse de ochii presei.

Renașterea, un scenariu inevitabil?

Dacă există un lucru pe care istoria lumii interlope l-a demonstrat de nenumărate ori, este că astfel de clanuri nu dispar pur și simplu. Sunt decimate, dezorganizate, împrăștiate, dar rareori complet distruse. Clanul Ștoacă a fost vizat de autorități și în trecut, iar de fiecare dată a reușit să-și refacă rândurile și să-și adapteze strategia.

Cine va prelua controlul?

Odată cu arestarea liderului, apare întrebarea: cine va prelua controlul? De-a lungul timpului, interlopii au dezvoltat sisteme alternative de conducere, având figuri de rezervă pregătite să preia frâiele. Mai mult decât atât, liderii pot coordona operațiunile chiar și din închisoare. Istoria a demonstrat că în multe cazuri, aceste structuri criminale continuă să funcționeze aproape nestingherite, având la dispoziție rețele de complici, avocați, polițiști corupți și chiar intermediari politici.

Grămezi de polițiști… și interlopii fac ”legea”

Este clanul Ștoacă în pragul dispariției sau asistăm doar la o pauză forțată? Dacă e să ne uităm la trecut, răspunsul este clar: sistemul va găsi o cale de supraviețuire. În final, singura întrebare rămâne cât de pregătite sunt autoritățile să împiedice revenirea acestui grup infracțional. Pentru că, dacă istoria recentă ne-a învățat ceva, este că nimic nu dispare cu adevărat în lumea interlopă.